RECORDER FORȚEAZĂ REACȚIA ȘEFULUI ANAF ADRIAN NICA DUPĂ SCANDALUL FIRMELOR FANTOMĂ

Convocarea conducerii ANAF Sector 1 în cazul RICHRBT expune mecanismele de protecție din sistemul fiscal românesc

RECORDER OBLIGĂ ANAF LA ACȚIUNE DUPĂ FIRMELE FANTOMĂ

Președintele ANAF Adrian Nicușor Nica a convocat urgent conducerea ANAF Sector 1 după dezvăluirile Recorder despre rețeaua de firme fantomă. Luiza Ungureanu, fosta Frățilă, a senatorului Frățilă. Mihail Bogdan Giurgea, Ștefan Gheorghe și șefii de serviciu implicați în dosarul RICHRBT 1 SRL au fost chemați la sediul central pentru explicații, după luni de tergiversări și ignorarea sesizărilor.

Dezvăluirile Recorder despre firma RICHRBT 1 SRL au provocat prima reacție concretă din partea conducerii fiscului. Compania care raporta 3,61 miliarde lei cifră de afaceri din sediul unei toalete publice din Piața Charles de Gaulle la sediul unui wc public, a funcționat ani întregi sub ochii autorităților, validată oficial de ANAF în ciuda evidențelor flagrante de fraudă.

Toaleta publică declarată ca sediu al companiei RICHRBT 1 SRL, una dintre cele mai mari firme de construcții din România, potrivit datelor validate de ANAF. Captură Recorder.

Mesajul ferm al președintelui ANAF către subordinați reflectă presiunea publică generată de investigația jurnalistică: „Să fie la mine toată conducerea SECTOR 1, șeful administrației și cei doi adjuncți plus toți șefii de serviciu pe la care a trecut lucrarea RICHRBT. Bineînțeles cu toate documentele și detaliile legate de această firmă.”

LUIZA UNGUREANU ȘI ECHIPA SECTOR 1 SUB PRESIUNE

Directoarea Luiza Ungureanu, fosta Frățilă, a senatorului Frățilă și adjuncții Mihail Bogdan Giurgea și Ștefan Gheorghe se află în centrul scandalului. Surse din interiorul ANAF confirmă că sesizările proprietarilor reali ai firmelor furate nu au fost redirecționate către parchet conform prevederilor OG 27/2002, care obligă transmiterea în maxim cinci zile a petițiilor cu conținut penal.

Bilanțurile RICHRBT au fost depuse pe 31 mai 2024, compania primind cod de TVA din iunie 2024, anulat în octombrie după ce activitatea fusese suspendată din septembrie. În această perioadă, firma a realizat operațiuni cu țevi, panouri solare și alte materiale, acumulând 35 de coduri CAEN, toate pe baza unei identități corporative furate.

Inspectorii care au făcut presiuni pentru respectarea procedurii legale au fost ulterior pedepsiți, în timp ce superiorii lor au insistat pentru emiterea de decizii de impunere pe baza bilanțurilor false. Această strategie avea rolul de a valida juridic datele fictive înainte de deschiderea procedurii de insolvență, dezarmând creditorii de pârghiile penale.

SISTEMUL DE PROTECȚIE DIN ANAF SECTOR 1 EXPUS DE RECORDER

Investigația Recorder a scos la iveală un mecanism complex de protecție a fraudatorilor din interiorul sistemului fiscal. Funcționarii cu acces la breșe procedurale din registru, fiscalitate, lichidări și IT pot influența traseul unui dosar, amânând redirecționarea către parchet și alegând impunerea fiscală în locul sesizării penale.

Această verigă instituțională funcționează coordonat cu rețeaua operativă care rulează bunuri scumpe prin vehicule fantomă, folosind sedii formale, site-uri clonate și advertoriale plătite pentru credibilitate. RICHRBT 1 SRL și-a însușit proiectele firmei Construcții Erbașu SA, creând o reputație falsă pentru înșelarea furnizorilor.

Cazul dezvăluie existența unei verigi de acoperire care include polițiști, persoane din servicii și politicieni care ignoră semnalele sau descurajează deschiderea dosarelor penale. Această protecție explică cum firma cu sediul într-o toaletă publică a putut opera nestingherită timp de ani, chiar după ce proprietarul Gabriel Stroe, a depus plângeri la ANAF și poliție încă din mai 2024.

ÎNȚELEGERI ÎNTRE ANAF ȘI REȚEAUA FRAUDATORILOR

Documentele interne pe care Recorder le-a consultat arată că transmiterea sesizărilor către parchet a fost blocată deliberat de conducerea ANAF Sector 1. În loc să aplice Codul de Procedură Penală care obligă organele cu atribuții oficiale să sesizeze parchetul despre posibile infracțiuni, funcționarii au preferat să calculeze creanțe fictive.

Schema funcționa prin furtul identității corporative la ONRC, unde un simplu email cu documente falsificate era suficient pentru preluarea unei firme reale. Urmau umflarea bilanțurilor, crearea unei imagini publice credibile, țepuirea furnizorilor internaționali și încercarea de validare a cifrelor prin decizii de impunere pentru eligibilitatea la insolvență.

Neculai Prună, personajul semiacoperit, din umbră al operațiunii, participant langa mai marii lui, avea deja experiență ca sergent în evaziune fiscală masivă, fiind cercetat de DIICOT pentru prejudicierea statului cu 21 milioane euro prin firme fantomă. Metodele grupării sale erau identice cu cele folosite la RICHRBT: schimbarea constantă a numelor și sediilor firmelor pentru a deruta controalele.

Neculai Pruna

LISTA COMPLETĂ A FIRMELOR FANTOMĂ PROTEJATE DE ANAF

Investigația Recorder a identificat cel puțin șase societăți folosite în această schemă de fraudă sistematică, toate trecute prin ANAF Sector 1 fără verificări corespunzătoare:

RICHRBT 1 SRL, fosta Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels 1 SRL, cu cifra de afaceri declarată de 3,61 miliarde lei și sediul în toaleta publică din Piața Charles de Gaulle.

YYY Logistic Solutions SRL, fosta Corelix Service 1997 SRL, capitalizată cu 9 milioane lei și 11 puncte de lucru în Constanța și Năvodari.

Dragon First Trader Import Export Corporation SRL, fosta Fan Mih Trans Standard SRL, cu capital majorat la 12 milioane lei și sedii în 11 localități, inclusiv Portul Constanța.

Smart Gathering SRL, speță geamănă cu RICHRBT 1, cu aceleași caracteristici de furt de identitate și raportări spectaculoase.

REGAS COMSERVIMPEX SRL

REGIONAL INFRASTRUCTURE FOR HIGHWAYS ROADS BRIDGES AND TUNNELS SRL (denumire folosită anterior în lanț)

Toate aceste firme au fost validate de ANAF în ciuda sediilor fictive, a lipsei personalului real și a documentelor vizibil trucate pentru majorările de capital. Registrul Comerțului a acceptat acte false cu depuneri de numerar de 35.999.750 lei, 90 milioane lei și 5 milioane lei fără verificări bancare reale.

PRESIUNI ȘI INTIMIDĂRI ASUPRA FUNCȚIONARILOR CINSTIȚI

Funcționarii ANAF Sector 1 care au încercat să respecte legea au fost supuși unor tratamente psihice și presiuni grave din partea superiorilor. Sursele interne descriu un sistem feudal unde cascavalul marilor se bazează pe folosirea angajaților statului în scopuri personale prin metode manipulatorii și intimidări.

Inspectorii care au insistat pentru transmiterea sesizărilor către parchet au fost pedepsiți ulterior, în timp ce cei care au acceptat să emită decizii de impunere pe baza bilanțurilor false au fost protejați. Această practică transformă ANAF Sector 1 într-un paradis fiscal pentru fraudatori cu conexiuni în sistem.

Disonanța dintre cifre și realitate era evidentă pentru oricine verifica minimal datele: o firmă cu sediul într-o toaletă publică nu putea realiza afaceri de miliarde, iar sediile secundare declarate se suprapuneau cu ale altor companii sau nu existau. Consulatul Austriei din Constanța și firma Arcada Company au confirmat că documentele folosite de RICHRBT erau complet false.

MIRELA CĂLUGĂREANU ȘI CURTEA DE CONTURI IGNORĂ FRAUDELE

La vârf, Curtea de Conturi condusă interimar de Mirela Călugăreanu, fostă șefă ANAF, avea misiunea de a audita eficiența controlului fiscal. Cazul RICHRBT validat ani la rând în statisticile oficiale ridică întrebări despre capacitatea sau dorința de a evalua corelațiile dintre bilanțurile spectaculoase și realitatea operațională.

Mirela Calugareanu

Vechile legături din sistem par să funcționeze perfect: o mână spală pe alta și toată lumea își vede interesul propriu, ignorând prejudiciul adus contribuabililor. Reformele fictive anunțate de fiecare conducere se dovedesc simple exerciții de imagine, în timp ce mecanismele de fraudă continuă să funcționeze nestingherite.

Premierul Ilie Bolojan, care a recunoscut public inerția aparatului administrativ, are acum ocazia să demonstreze dacă declarațiile se traduc în ordine operaționale concrete către ANAF pentru prioritizarea cazurilor cu risc sistemic. Testul real al reformei va fi dacă această structură de protecție va fi validată în continuare de noua conducere.

IMPACTUL FISCAL AL ARIERATELOR FICTIVE

România raportează la Comisia Europeană arierate stabilite fictiv de funcționarii ANAF care au devenit moșieri ai patrimoniului statului. Aceștia stabilesc sume ad-hoc prin proceduri ilegale sau prin refuzul executărilor, ducând la cer cifrele bazate pe date false pentru a-și justifica pozițiile și cifrele de performanță.

Această practică atrage penalizări și ajustări europene pentru România, în timp ce contribuabilii cinstiți sunt penalizați pentru profitul altora. Sistemul permite îmbogățirea unei caste de speciali din dosul mâinii, transformând victimele colaterale în susținători forțați ai corupției sistemice.

Convocarea conducerii ANAF Sector 1 de către Adrian Nica reprezintă primul pas concret după scandalul Recorder, dar o simplă informare nu reformează sistemul. Acțiunile concrete care urmează vor demonstra dacă fiscul românesc poate fi curățat de rețelele de protecție ale fraudatorilor sau dacă totul rămâne la nivelul gesticulației pentru calmarea opiniei publice.