Profesor Oxford avertizează românii care aplaudă AfD: Vor fi trimiși acasă
Avertisment pentru românii care aplaudă ascensiunea AfD: „Vor fi trimiși acasă”
Profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, atrage atenția că românii din diaspora care aplaudă victoriile partidului Alternativa pentru Germania (AfD) se află într-o gravă eroare. Într-o analiză pentru presă, el explică faptul că aceștia ar fi printre primii vizați de planul de „remigrare” al formațiunii germane, fiind astfel trimiși înapoi în țara de origine.
Declarațiile vin în contextul în care AfD a obținut un scor de 44% în alegerile din landul Saxonia-Anhalt, o creștere semnificativă față de aproximativ 21% cât obținuse în 2021. Bjola subliniază că această evoluție transmite unde de șoc în toată Europa, inclusiv în România, având în vedere că Germania rămâne cel mai important stat din punct de vedere economic și geopolitic.
Iluzia că românii nu sunt pe lista neagră
Profesorul explică faptul că mulți români din diaspora nu realizează că se află pe lista neagră a AfD-ului. „Poate consideră că nu sunt ținta principală – așa cum o reprezintă pentru AfD comunitatea musulmană – și că din cauza asta vor scăpa. Asta e o iluzie!”, spune Bjola.
În landurile germane, românii ocupă aproximativ locul trei sau patru ca număr de imigranți, ceea ce îi face o țintă directă a procesului de remigrare. Profesorul avertizează că acest plan înseamnă trimiterea acasă a celor care nu sunt considerați parte din Germania omogenă vizată de partid.
Bjola mai atrage atenția asupra unei situații paradoxale: partidele suveraniste din România, care au un discurs naționalist, colaborează deschis cu formațiuni care tratează românii ca pe o comunitate de expulzat. El dă exemplul colaborării dintre AUR și partide similare, subliniind că aceste formațiuni sunt „profund antinaționale”, sacrificând viitorul diasporei pentru calcule politice tactice.
Privarea relativă și recul cultural
Analizând cauzele ascensiunii AfD, profesorul explică fenomenul de „privare relativă”, conform căruia alegătorii nu se raportează la situația economică din trecut, ci la așteptările lor și la unde cred că ar trebui să fie. Chiar dacă Germania de Est a beneficiat de investiții masive după reunificare, mulți locuitori se percep în continuare ca cetățeni de mâna a doua.
La acest factor economic se adaugă un recul cultural pe fondul migrației și senzația de alienare identitară. Bjola subliniază că partidele tradiționale nu au reușit să articuleze o viziune de viitor credibilă, în timp ce formațiunile populiste vin cu o viziune puternică a unui trecut idealizat.
Cine câștigă de pe urma slăbirii Europei
Potrivit profesorului, principalul beneficiar al ascensiunii partidelor extremiste în Europa este Rusia, care ar putea cuceri Ucraina și continua atacurile împotriva Europei dacă Vestul își va reduce opoziția. AfD este descris ca un „copil susținut de propagandă”, ai cărui lideri vorbesc cu admirație despre Rusia lui Putin.
Un al doilea factor sunt anumite cercuri din mișcarea MAGA americană, interesate de o Europă slăbită și divizată, pentru a facilita reglementări mai puțin stricte pentru platformele americane și pentru a obține concesii economice. Bjola menționează și China ca beneficiar indirect, deoarece o Europă fragmentată este mai ușor de manipulat economic.
Profesorul încheie prin a sublinia necesitatea ca elitele politice să răspundă concret problemelor economice și de migrație, să reducă distanța față de comunități și să întărească justiția, pentru a combate radicalizarea și a menține coeziunea democratică.
