Decizia CSAT: România a solicitat aliaților NATO sisteme de apărare împotriva dronelor. Miruță: În lipsa acestora, din…

Decizia CSAT: România a solicitat aliaților NATO sisteme anti-dronă

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat în cadrul unei ședințe a CSAT, desfășurată vineri, că România a decis să ceară aliaților din NATO livrarea de sisteme anti-dronă. Această solicitate a fost formulată în urma constatării că, prin Programul SAFE, aceste sisteme nu vor putea fi disponibile decât începând cu anul 2028.

Declarațiile lui Miruță vin în contextul temerilor crescute legate de amenințările reprezentate de dronele rusești, în special după incidentul recent, când o dronă a căzut pe un bloc din Galați, provocând rănirea a două persoane. Ministerul Apărării Naționale a predat o listă detaliată către NATO cu capabilitățile necesare pentru a asigura protecția eficientă a spațiului aerian românesc împotriva acestor amenințări.

Actualizarea capacităților militare românești

În data de 6 februarie 2026, a fost emis un ordin NATO prin care produsele cerute de România au fost aprobate pentru a fi integrate în capabilitățile flancului estic al Alianței, implicând astfel prezența militară pe teritoriul național. Cu toate acestea, Miruță a subliniat că până în prezent nu au fost oferite efectiv produse de către statele membre NATO.

În cadrul CSAT, s-a decis că MApN și MAE vor solicita ca aceste capabilități să fie implementate rapid, având în vedere contextul de securitate din regiune. Potrivit declarațiilor lui Miruță, este esențial ca România să obțină în mod urgent aceste sisteme, având în vedere că livrările prin Programul SAFE sunt programate pentru perioada 2027-2028.

Incidentul cu drona din Galați

Evenimentele recente, precum prăbușirea dronei rusești în Galați, au evidențiat lacunele în capacitățile de apărare ale României. Impactul și explozia provocată de dronă au dus la distrugerea unui apartament și la evacuarea a cel puțin 70 de persoane. Cele două victime rănite au fost transportate de urgență la spital. Locuitorii au fost informați prin sistemul RO-ALERT, iar incidentul a generat numeroase întrebări legate de eficiența reacției autorităților.

Miruță a insistat că incidentul nu trebuie considerat un eșec al Armatei, având în vedere circumstanțele neprevăzute care au dus la prăbușirea dronei. Aceasta a demonstrat nevoia urgentă de îmbunătățire a sistemelor de apărare românești, în special în fața amenințărilor externe crescute, cum ar fi cele venite din partea Rusiei.

Planuri de discuții ulterioare

În săptămânile următoare, pe 2 și 3 iunie, vor avea loc discuții militare cruciale pentru a integra cererile Armatei Române în operațiunile planificate în zona Dobrogei, o regiune strategică pentru securitatea națională. Reacțiile ulterioare ale autorităților vor demonstra angajamentul României de a colabora îndeaproape cu partenerii NATO pentru a asigura securitatea și stabilitatea în regiune.