Usturoi la uși și ferestre de Sfântul Andrei. 5 superstiții ale nopții strigoilor

Noaptea strigoilor, între protecție și superstiții. Ce se face în ajunul Sfântului Andrei

Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este una dintre cele mai încărcate de tradiții și superstiții din calendarul popular românesc. Cunoscută drept „noaptea strigoilor”, această perioadă este legată de numeroase obiceiuri pe care oamenii le respectau pentru a-și proteja casele, familiile și animalele. Unul dintre cele mai cunoscute este ungerea ușilor și ferestrelor cu usturoi.

Potrivit credințelor populare, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, granița dintre lumea celor vii și cea a spiritelor ar deveni mai subțire. Se spunea că strigoii și alte spirite rele ies în timpul nopții și pot aduce necazuri în gospodăriile oamenilor. Din acest motiv, bătrânii acordau o atenție deosebită protejării locuințelor.

De ce se ung ușile și ferestrele cu usturoi

Usturoiul era considerat un simbol al protecției și era folosit în trecut pentru a ține la distanță spiritele rele. Tradiția spune că oamenii ungeau cu usturoi zdrobit tocurile ușilor, ferestrele și chiar hornurile, adică toate locurile prin care spiritele ar fi putut pătrunde în casă. În unele zone ale țării, gospodarii făceau semnul crucii cu usturoi pe uși și pe ferestre.

Obiceiul nu se limita însă la locuințe. Pentru a-și proteja animalele, oamenii ungeau și intrările în grajduri sau în alte anexe ale gospodăriei. Usturoiul era folosit și pentru protecția membrilor familiei. În anumite regiuni, oamenii îl consumau în seara de 29 noiembrie sau se ungeau cu el pe frunte, pe piept și la încheieturi. Toate aceste gesturi aveau același scop: îndepărtarea răului și păstrarea liniștii în gospodărie.

Cinci superstiții respectate în noaptea strigoilor

Pe lângă obiceiul de a unge ușile și ferestrele cu usturoi, noaptea de Sfântul Andrei este legată de numeroase superstiții transmise din generație în generație. În credința populară, oamenii respectau anumite reguli pentru a se feri de spiritele rele și pentru a avea noroc și sănătate în anul următor.

Nu se împrumută bani sau obiecte din casă. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei nu este bine să dai lucruri din gospodărie, pentru că odată cu ele ar putea pleca și norocul sau sporul casei.

Nu se mătură și nu se aruncă gunoiul după lăsarea serii. Potrivit unor credințe populare, aceste activități ar putea alunga norocul și belșugul din gospodărie.

Se pune grâu la încolțit. Fiecare membru al familiei își pune grâul într-un vas, iar felul în care acesta crește până la Anul Nou ar prevesti cât de bun și roditor va fi anul următor.

Fetele își pun busuioc sub pernă. Tradiția spune că tinerele care fac acest lucru în noaptea de Sfântul Andrei își pot visa ursitul, adică viitorul soț.

Se evită anumite treburi casnice. În unele zone ale țării, oamenii nu coseau, nu torceau și nu lucrau la câmp în ajunul sărbătorii, de teama lupilor și a spiritelor rele.

Ce se spune despre noaptea de 29 spre 30 noiembrie

În tradiția populară, noaptea Sfântului Andrei era considerată una în care spiritele rele puteau provoca pagube oamenilor și animalelor. Se credea că strigoii umblă prin sate, încearcă să intre în gospodării și pot fura sporul casei, rodul livezilor sau mana animalelor.

Tot în această perioadă, lupul ocupa un loc important în credințele populare. Sfântul Andrei mai era numit în popor și Sântandrei sau Ziua Lupului, iar oamenii credeau că animalul devine mai puternic și mai periculos în această noapte. De aceea, gospodarii respectau mai multe interdicții și evitau anumite activități despre care se spunea că ar putea atrage necazuri. Usturoiul, semnul crucii și rugăciunile erau considerate mijloace de protecție.

Astăzi, multe dintre aceste obiceiuri sunt păstrate mai ales ca parte a tradițiilor populare românești. Chiar dacă nu mai sunt respectate peste tot, ele continuă să facă din noaptea Sfântului Andrei una dintre cele mai interesante perioade ale anului în calendarul tradițional.