Energia creativă, transformată în avantaj strategic pentru România

Mirabela Grădinaru: Transformarea creativității în avantaj strategic, provocarea României

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a declarat luni, la masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, organizată în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ediția a II-a, că principala provocare pentru România nu este lipsa creativității, ci capacitatea de a o observa, conecta și susține pe termen lung.

Evenimentul, găzduit de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, a reunit specialiști din industriile creative pentru a discuta despre modul în care creativitatea românească poate fi recunoscută și transformată într-un avantaj strategic pentru dezvoltarea țării.

„Problema nu este că ne lipsește creativitatea în România, provocarea este să o observăm, să o conectăm și să-i creăm spațiul necesar pentru a o dezvolta”, a afirmat Mirabela Grădinaru. Ea a subliniat că cele mai valoroase idei apar la intersecția dintre perspective diferite și că România nu trebuie să aleagă între trecut și viitor, ci să descopere ce poate construi prin întâlnirea dintre patrimoniu, tehnologie și inovație.

„Când vorbim despre ecologii creative, vorbim despre ecosisteme ale încrederii și colaborării. Creativitatea nu se dezvoltă în izolare, ea are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtășesc idei, de instituții care susțin această inițiativă și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a încerca ceva nou”, a adăugat ea.

Mirabela Grădinaru a explicat că, dacă în trecut puterea unei națiuni era măsurată prin resursele pe care le deținea, astăzi, într-o economie bazată pe cunoaștere și inovație, avantajul competitiv este dat de capacitatea de a genera idei și de a le transforma în soluții relevante pentru societate.

„Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ele creează posibilități – posibilitatea unui oraș de a se reinventa, a unei comunități de a se face auzită, a unui tânăr de a-și construi viitorul aici, în România. Provocarea următorilor ani este să transformăm energia creativă pe care o avem într-un avantaj strategic pentru dezvoltarea țării, mai ales în era inteligenței artificiale, pentru că viitorul nu aparține doar celor care au resurse, ci celor care au imaginația, curajul și capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a subliniat ea.

Masa rotundă a fost găzduită de Marlene Herberth, care a evidențiat că România are nevoie să devină mai bună în a recunoaște, conecta și susține creativitatea pe care o are deja. „Din practica mea, la întâlnirea dintre patrimoniu, artă contemporană și comunități, văd cât de mult depinde continuitatea unei idei de relațiile care o susțin: cine transmite cunoașterea, cine oferă spațiu pentru experiment, cine finanțează și cine deschide accesul către public”, a afirmat ea.

Consilierul prezidențial Valentin-Sorin Costreie a declarat că una dintre problemele României este legată de creativitate. „România are insule de creativitate deja certificate și care exportă creații. Problema este cum unim aceste mici mese rotunde într-o mare masă rotundă numită România creativă. Nu cred că o putem face decât dacă împingem lucrurile de jos, de foarte timpuriu, chiar de la educația timpurie din grădiniță și din primii ani de școală, și cultivăm ceva ce noi n-am prea cultivat”, a spus el.

Costreie a subliniat că sistemul educațional nu este croit pentru a hrăni creativitatea și că este nevoie de o schimbare de paradigmă. „Trebuie să hrănim curiozitatea pe care o avem, iar copiii sunt foarte creativi și inventivi. Problema este că noi îi înregimentăm și prin această înregimentare le pierdem potențialul lor de creativitate. Există un potențial care, atunci când este hrănit de un interes special, al unor mentori, părinți, modele pe care acești copii ar trebui să le aibă, se poate. Cred că trebuie să le hrănim creativitatea și să le oferim modele”, a adăugat el.

La eveniment au participat arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW, Andrei Boncea, președintele Alianței Producătorilor de Film, designerul Ioana Ciolacu, președinte Romanian Fashion Council, Anca Lupeș, președinte RAW Music & Fondator Mastering The Music Business, și Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Romanian Creative Week X Bucharest se desfășoară până pe 8 octombrie, aducând în capitală artă contemporană, modă, instalații și evenimente dedicate industriilor creative.