Cazul Trustee Capital și fabrica de minciuni marca „ebihoreanul”

Trăim vremuri în care așa zisă presă, în loc să apere adevărul, se prostituează pentru clickuri.
Gazeta ebihoreanul în cauză — o relicvă securistă cu pretenții de publicație — și-a făcut un obicei din a transforma jurnalismul în șantaj și dezinformare.
Acum a trecut de la insinuare la execuție.
Sub titlul „Casa Verde, în siguranță: Soților Talpoș-Andor nu le-a ieșit nici șmecheria cu programul Casa Verde”, această redacție a semnat un articol care pute a comandă, nu a condei.

Falsuri grosolane, insulte mascate, insinuări de cartier — toate împachetate în fraze cu pretenții de morală publică.

Jurnalismul lor nu caută adevărul, ci sângele.
Și dacă nu-l găsesc, îl pictează.

Faptele, nu fabulele

Gazeta afirmă negru pe alb că:
• „Trustee Capital Management IFN a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte”;
• „Scrisorile de garanție duhneau a escrocherie”;
• „Cuplul Talpoș-Andor a încercat o șmecherie cu Casa Verde.”

Minciuni.
Toate trei. Documentate prost, răstălmăcite intenționat.

Dosarul 7381/2/2024 — deci fix cel invocat de „gazetari” — a fost câștigat definitiv de Trustee Capital Management IFN OÜ.

Atât Curtea de Apel București, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție au confirmat: instituțiile financiare autorizate în Uniunea Europeană au dreptul legal de a opera pe teritoriul României.

Deci, dacă e să cităm corect: adevărul e fix invers decât a scris Gazeta.

Mai mult, în dosarul nr. 1240/2/2025 al Curții de Apel București s-a admis și pe fond cererea de chemare în judecată, iar pe cale de consecință s-a decis:

„Admite cererea reclamantei.
Anulează dispozițiile art. 15 alin. (1) și (2) din Anexa la Ordinul nr. 2045 din data de 20 septembrie 2024 emis de către pârâtă.
Obligă pârâta la corelarea și armonizarea acestor dispoziții cu dispozițiile comunitare care stabilesc libera circulație a serviciilor în cadrul UE și acordarea unui tratament egal și nediscriminatoriu tuturor operatorilor economici, precum și cu dispozițiile legale în materia achizițiilor publice, care reglementează scrisoarea de garanție, potrivit H.G. nr. 336/2023, și cele care reglementează instituțiile de credit și adecvarea capitalului, potrivit O.G. nr. 99/2006, și pe cale de consecință, să reglementeze dreptul instituțiilor financiare nebancare din alt stat membru de a presta servicii în mod direct pe teritoriul României.
Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de AFM ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Curtea de Apel București – Secția a X-a Contencios Administrativ și Fiscal și pentru Achiziții Publice.
Pronunțată azi, 15 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.”

În dosarul asociat nr. 7381/2/2025/a1 al Curții de Apel București, s-a decis și suspendarea efectelor dispozițiilor art. 15 alin. (1) și (2) din Anexa la Ordinul nr. 2045/2024, conform următoarelor:

„Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii.
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a cererii de chemare în judecată.
Admite, în parte, cererea de suspendare a executării actului administrativ.
Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului formulată de către intervenienta Administrația Fondului pentru Mediu.
Dispune suspendarea executării sintagmei „autorizată de Banca Națională a României”, prevăzută de art. 15 alin. (1) din Anexa la Ordinul nr. 2045/20.09.2024 emis de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, doar în măsura în care aceasta se referă la garanția de participare constituită de o instituție bancară sau de o instituție nebancară care sunt autorizate și înregistrate în alt stat membru al Uniunii Europene, până la pronunțarea instanței de fond.
Respinge, în rest, ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
Ia act că reclamanta va solicita acordarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Curtea de Apel București, Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal.
Pronunțată azi, 23.12.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.”

Toate aceste decizii sunt executorii, dar cui îi mai pasă de adevăr când poți face trafic din otravă?

Neplata taxei de timbru în acel dosar s-a datorat faptului că, având aceste decizii de mai sus — care sunt mai complete — Trustee nu mai avea interes în susținerea acestui recurs.

În altă ordine de idei, demersurile Trustee Capital Management IFN OÜ nu vizează programul Casa Verde sau alte programe naționale, ci vizează respectarea drepturilor comunitare ale unei societăți din Uniunea Europeană de a emite scrisori de garanție valabile pe teritoriul unui alt stat membru.

De ce minte presa când are legea la un click distanță?

Simplu: pentru că adevărul nu se monetizează.
Pentru că o companie care câștigă legal nu face audiență, dar o „șmecherie” inventată da.
E mai profitabil să ucizi reputații decât să verifici fapte.
E mai spectaculos un titlu mincinos decât o sentință reală.

Ceea ce vedem aici nu e un articol.
E un asasinat mediatic.
O execuție economică mascată în „investigație jurnalistică”.
Un atac calculat, menit să compromită, nu să informeze.

În loc de anchetă — ficțiune.
În loc de surse — bârfe.
În loc de jurnalism — vendetă.

Presa care se crede tribunal

Gazeta n-a mai raportat, ci a judecat.
A dat verdicte, a desemnat vinovați, a scris sentințe din tastatură.
A uitat că în România:
• adevărul juridic îl stabilește instanța, nu redacția;
• reputația se apără prin lege, nu prin like-uri;
• libertatea de exprimare nu include dreptul de a minți.

Articolele 72 și 73 din Codul Civil, articolul 30 alineatul (6) din Constituție — toate spun clar: defăimarea nu e opinie.
E infracțiune.
Dar pentru „gazetari”, legea e doar decor.

Când libertatea de exprimare devine libertatea de a distruge

Cazul „Gazetei” nu e unic — e simptomatic.
O presă obosită, vândută, care confundă libertatea cu impunitatea.
O generație de scribi care cred că dacă tastează repede, au devenit curajoși.
Dar curajul real nu stă în a calomnia, ci în a spune adevărul atunci când nu e convenabil.

Libertatea de exprimare nu înseamnă să te joci cu reputația altora.
Nu înseamnă să inventezi fapte pentru trafic.
Înseamnă să suporți consecințele propriilor cuvinte.

Trustee Capital Management IFN OÜ a reacționat legal, demn și ferm — prin notificare oficială și somație de rectificare.
Pentru că atunci când presa minte, singurul răspuns civilizat e legea.
Și legea are memorie lungă.

Concluzie: România, unde minciuna face rating

Într-o presă sănătoasă, minciuna costă.
Într-o presă bolnavă, minciuna se premiază cu audiență.
Gazeta aceasta a ales tabăra bolnavă — cea în care adevărul e incomod, iar reputația e carne de știri.
Dar fiecare fals are termen de valabilitate.
Când se va stinge zgomotul, o să rămână doar actele, hotărârile și legea — adică tot ce Gazeta a ignorat.

Și poate, într-o zi, când redacțiile vor fi obligate să plătească pentru fiecare minciună, o să vedem ziare curate din nou.
Până atunci, cazuri ca acesta rămân radiografii ale unei prese care nu mai scrie — înțeapă.