„Vor s-o umilească la maximum”. Scandal în USR pe bani și postări pe Facebook. Lasconi rămâne președinte fără susținere.
Un teatru numit politică: conflictul Lasconi și războiul din USR
Elena Lasconi pare să fie personajul central al unui scenariu absurd scris în culisele USR, un festival al umilirii publice în numele „disciplinei de partid”. Liderii USR, în frunte cu Dominic Fritz, Ionuț Moșteanu și Stelian Ion, au transformat dezbaterea politică într-un show grotesc de reglări de conturi. Ce se află pe masă? Banii de campanie și controlul asupra comunicării, totul într-o încercare disperată de repoziționare în interiorul partidului.
Actele de „execuție” politică au atins noi culmi. Pagina oficială de Facebook a Elenei Lasconi, confiscată, iar finanțarea pentru campanie oprită fără drept de apel. Și, ca spectacolul să fie complet, se discută despre suspendarea sau chiar excluderea acesteia din partid, un act care ar respira șoc și furie, dar necesită un Congres pentru legalitate formală. Toate acestea, orchestrate sub pretextul unei „strategii electorale”. Dreptate? Ha! Cuvântul acesta sigur s-a pierdut prin buzunarele largi ale ipocriziei.
„Marele plan” al liderilor: umilință la superlativ
Ionuț Moșteanu, lider al deputaților USR, a fost clar: Lasconi nu va putea folosi nicio resursă a partidului pentru promovarea sa electorală. „Paginile USR-ului rămân ale USR-ului”, a comentat el superioar, ca și cum spiritul democratic al unui partid ar fi fost un moft nesemnificativ. În schimb, acest grup „vizionar” decide să-și îndrepte resursele către susținerea altui candidat, Nicușor Dan.
Mai grav, Lasconi nici măcar nu va beneficia de fondurile de campanie și accesul legal la subvențiile partidului. Evident, conducerea s-a grăbit să „corecteze” orice încercare a sa de a-și prezenta ideile alegătorilor – pentru că, în mod clar, cine are idei proprii e o amenințare. „Tot ce pot face este să o umilească la maximum”, a spus un membru din tabăra Lasconi, de parcă asta era o virtute politică.
Execuția politică cu stil „USR”: formalism și dictaturi absurde
Lasconi l-a numit „un abuz” și „o execuție politică”, iar cine ar putea s-o contrazică? Comitetul politic al partidului a băgat sub preș spiritul democratic printr-o decizie iscusit camuflată în „formalism”. Lasconi vorbește despre „un puci” împotriva ei și, sincer, tot acest haos amintește mai degrabă de melodrame ieftine decât de un partid modern.
În mijlocul acestui spectacol, liderii o acuză pe Lasconi de dictatură internă, după ce aceasta a cerut să fie „tăiate microfoanele” colegilor din ședință. Ironia stă în aer: în timp ce domnii din conducere o numesc „dictator”, procedurile lor interne mimează din plin disciplinele autocratice. „Nici la PSD și PNL nu se întâmplă așa ceva”, s-a auzit în ședință. Ce elogiu glorios pentru un partid care pretinde verticalitatea morală!
„Totuși, avem șanse!”: iluziile în cifre de sondaj
Lasconi își declară totuși optimismul că ar putea intra în turul doi al alegerilor prezidențiale, în ciuda unui val de cifre negative. Din păcate, colegii ei nu împărtășesc acest idealism. „Stăm între 4 și 6%, obținem mai mult doar în vise”, a replicat acida Diana Buzoianu. Însă cine are nevoie de procente reale când în interiorul USR sar scântei și se taie microfoane? Politica, mai ales în această formă tragicomică, rar este despre fapte și mai mult despre spectacol.
Adevărul crud despre „principiile și valorile” uitate
Lasconi a fost clară în apărarea sa: „Nimeni nu-mi poate lua spiritul, valorile sau principiile.” Într-adevăr, dar spiritul unui partid care calcă pe demnitatea propriilor lideri este un colos construit pe nisip. USR nu pare să fie mai aproape de reforma pe care o clamă. Dacă acesta este viitorul politic al României, atunci scena e prea mică pentru ego-urile escaladate până la cer.
