Vicepremierul Oana Gheorghiu: 83 de companii centrale cu pierderi istorice.
Vicepremierul Oana Gheorghiu: PIERDERI ISTORICE pentru 83 dintre companiile centrale
Vicepremierul Oana Gheorghiu a abordat o problemă gravă în cadrul unei conferințe de presă susținute la Guvern, afirmând că „83 dintre companiile centrale au pierderi istorice”. Aceasta a subliniat necesitatea stringentă de a iniția reforme pentru companiile de stat, remarcând că „societatea resimte o nevoie acută” de schimbare și eficientizare a acestora.
Oana Gheorghiu a insistat asupra îndepărtării conducerilor interimare din companiile de stat, clasificând acest lucru drept un „jalon PNRR”, o măsură care trebuie implementată până în martie 2026. Conform vicepremierului, este imperativ să se creeze o structură solidă pentru reformele menționate, având în vedere că nu există loc pentru giumbușlucuri în administrarea fondurilor publice. „Trebuie să facem curățenie și ordine pentru ca aceste companii să devină eficiente și să nu mai producă pierderi,” a declarat Gheorghiu, subliniind că rezultatele slabe ale acestor entități afectează întreaga economie.
La momentul actual, România deține un număr total de 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale și 1.272 locale. Din cele 230 centrale, Gheorghiu a specificat că 83 au acumulat pierderi istorice ce se ridică la aproximativ 14 miliarde lei. Aceasta este o sumă colosală, care ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei responsabili cu contribuția la bunăstarea economică a țării.
Vicepremierul a prezentat, de asemenea, planurile de operaționalizare a Comitetului Național pentru Reformă, care va transforma unitatea de guvernanță de la secretariatul general într-una tehnică de implementare. Acest comitet va avea rolul crucial de a centraliza datele și a prezenta indicii de performanță, prin implicarea Ministerului Finanțelor, care va analiza impactul bugetar al acestor reforme.
În discuția despre posibilele concedieri, Gheorghiu a fost clar: „Reforma companiilor de stat nu își propune concedieri. Evident că va fi nevoie de ajustări, dar statul va oferi măsuri compensatorii pentru cei afectați.” Această abordare indică o dorință de responsabilitate socială și încercarea de a minimiza impactul negativ asupra angajaților.
Cu toate acestea, elevarea responsabilităților politice vine și cu riscuri. Oana Gheorghiu ar putea pierde dreptul de vot în Adunarea Generală a Asociației „Dăruiește Viață”, propunere formulată de Carmen Uscatu, co-fondatoarea asociației, ca o modalitate de a rezolva starea de incompatibilitate în care se află vicepremierul din momentul preluării funcției.
În plus, de la începerea mandatului său de vicepremier, Gheorghiu a fost implicată în mai multe controverse, inclusiv un scandal legat de interacțiunile cu fosta sa colegă, Carmen Uscatu, dar și un incident cu CSM, care a dus la o plângere penală împotriva ei.
Prin urmare, contextul în care Oana Gheorghiu funcționează este complex, cu numeroase provocări și așteptări mari atât din partea societății, cât și din rândul partenerilor politici. Reformele pe care le propune sunt esențiale pentru a inversa trendul actual al companiilor de stat din România și a asigura un management eficient și responsabil al resurselor publice.
