Șoșoacă a apărut în direct la televiziunea de propagandă a Kremlinului pentru a minți despre dronă…

POLITICĂ

Europarlamentarul Diana Șoșoacă a apărut recent într-un live la o televiziune considerată a fi de propagandă a Kremlinului, fiind invitată să discute despre incidentul petrecut la Galați, unde o dronă a căzut, rănind o mamă și un copil de 14 ani. În cele 10 minute ale intervenției, Șoșoacă a enunțat mai multe afirmații false legate de natura dronei, adoptând o retorică ce coincide aproape perfect cu cea oficială a Moscovei, incluzând-o pe cea a lui Putin, dar și a purtătorilor de cuvânt ai Ministerului rus de Externe.

AFIRMATII FALSOASE

Diana Șoșoacă a început prin a susține că „nu avem o investigație” care să ateste că drona este rusă, cerând ca o anchetă să fie efectuată și de către specialiști ruși. Aceasta a argumentat că lipsa unei concluzii clare se bazează pe presupuneri. Totuși, această afirmație este contrazisă de ancheta inițiată de autoritățile române și de raportul Ministerului Apărării Naționale. Aceste documente indică clar ca drona în cauză este, de fapt, un model Geran-2, de fabricație rusă, dovezile fiind sprijinite de numerele de înregistrare de pe aparatul zburător.

CORESPONDENȚA CU RUSIA

Declarațiile Dianei Șoșoacă seamănă izbitor cu cele ale lui Vladimir Putin, care, de asemenea, punea la îndoială originea dronei înainte de o examinare amănunțită. În data de 2 iunie 2026, situatia a prins amploare, iar Ministerul Apărării a afirmat, printr-un comunicat de presă, că drona a fost identificată ca având o încărcătură explozivă semnificativă, estimată la aproximativ 30 kg, ceea ce confirmă natura sa periculoasă.

CONTINUA PROPAGANDA

La finalul intervenției, Șoșoacă a reluat teme populare în rândul susținătorilor Kremlinului, acuzând NATO și Uniunea Europeană că încearcă să promoveze un conflict între România și Rusia pentru propriile interese. De asemenea, a condamnat contractele SAFE menite să modernizeze armata română, sugerând că românii nu doresc implicări militare cu Rusia. Totuși, retorica sa ignoră contextul geopolitic complex în care Rusia continuă să își desfășoare agresiunea față de Ucraina.

REACȚIA INTERNAȚIONALĂ

Reprezentanții internaționali s-au solidarizat cu România, exprimându-și îngrijorarea față de incidentele care implică drone rusești. La ONU, 56 de țări au dat curs unei intervenții, reiterând sprijinul pentru România în fața provocărilor de securitate pe care le ridică aceste activități. Această situație subliniază necesitatea unei poziții unite împotriva propagandei și dezvăluie vulnerabilitățile cu care se confruntă România în fața amenințărilor externe.