Soarta celor 26 de județe care ar putea dispărea. Ce spune „arhitectul” reformei
Reforma administrativă: două presiuni majore și un termen limită
România ar putea intra într-un proces amplu de reorganizare administrativ-teritorială, iar prima etapă a acestei reforme ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul respectiv să reflecte noua împărțire a țării. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, vicepreședinte al partidului și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a explicat că există doi factori de presiune care impun acest calendar: alegerile locale din 2028 și startul competiției pentru fondurile europene din cadrul financiar multianual 2028–2034.
„Avem doi factori de presiune: alegerile locale din 2028, această hartă ar trebui să fie validă și startul pe competiția pentru fondurile europene pentru 2028–2034. Trebuie să prindă aceste comunități mult mai pregătite. Comunități care sunt azi sub 3.000 de locuitori sunt condamnate la subdezvoltare. Alegerile din 2028, când ar trebui să intre în funcțiune acest sistem, se pleacă de la zero. Toate partidele pleacă de la zero”, a declarat Benea.
Comasarea voluntară, primul pas
Potrivit acestuia, proiectul este încă în lucru, iar calendarul nu depinde de PSD, ci de guvern. Într-o primă etapă, Ministerul Dezvoltării urmează să demareze comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori, însă comunitățile rezultate ar trebui să depășească pragul de 3.000 de locuitori. „Sper să se comaseze localități până la 1.500 voluntar, dar care totuși să treacă de cifra de 3.000. Adică nu să comasăm 800 cu 800 și să facem 1.600. Cei care fac acest proiect ar trebui să impună această cifră de bun simț de 3.000”, a spus Benea.
Modelul Curților de Apel și soarta a 26 de județe
În ceea ce privește comasarea județelor, europarlamentarul a propus ca punct de plecare organizarea celor 15 Curți de Apel, ale căror circumscripții acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. Acest model ar putea reduce numărul județelor la aproximativ 15, ceea ce ar însemna dispariția a 26 de unități administrative distincte. Printre centrele care ar putea rămâne se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj, în timp ce județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea fi comasate cu județele vecine. Benea a subliniat că nu speculează soarta unor județe precum Buzăul și că numărul final nu a fost stabilit.
El a explicat că reorganizarea Curților de Apel a fost inițiată de Mircea Ionescu Quintus în 1992 și că un sistem mai rigid s-a dovedit eficient. „Sistemul administrației publice locale nu poate nici măcar să dezbată că se supără câțiva președinți de consilii județene că își pierd mandatele. Pot rămâne 20-17, asta în urma unor discuții pe bază de criterii și cifre”, a afirmat vicepreședintele PSD.
Ultima reorganizare a fost în 1968
Potrivit lui Benea, ultima reformă administrativ-teritorială a României a avut loc în 1968, în timp ce toate celelalte state ale Uniunii Europene au trecut prin procese similare din 1980 până în prezent. „De atunci s-au schimbat căile de comunicare, comunicațiile, e complicat să le spunem oamenilor că noi nu putem conecta azi regiuni și comunități când digitalizarea este un proces ireversibil și tot mai accelerat”, a spus el.
Cetățeanul, principalul beneficiar
Social-democratul a subliniat că principalul beneficiar al reformei va fi cetățeanul, deoarece ponderea populației și trendul demografic contează semnificativ în analiza cost-beneficiu făcută de Comisia Europeană la aprobarea finanțărilor. „Indicele de populație, trendul demografic, contează foarte mult în analiza cost-beneficiu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu apă sau nu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu gaze sau nu. Singurul câștigător detașat al acestui proiect este cetățeanul român”, a declarat Benea. El a adăugat că o calitate mai bună a serviciilor și investiții mai multe în școli, grădinițe și iluminat public depind de finanțări tot mai scumpe, fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene.
Comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.
