România pierde 500 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierii reformelor. Pîslaru…
România pierde jumătate de miliard de euro din PNRR din cauza reformelor întârziate. Pîslaru anunță și o „victorie importantă”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 (CP3) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, țara noastră a pierdut 458,7 milioane de euro din cauza reformelor care au fost întârziate, incomplete sau implementate ineficient în anii anteriori. Pîslaru subliniază că o realizare importantă a fost în domeniul pensiilor speciale, unde România a reușit să recupereze 166 milioane euro din cele 231 milioane euro inițial suspendate.
După o evaluare recentă a Comisiei Europene, Pîslaru a explicat că CP3 reprezintă una dintre cele mai complexe cereri de plată, fiind depusă pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în această cerere trebuiau deja finalizate într-o manieră corespunzătoare la momentul depunerii. Din păcate, mai multe reforme s-au dovedit a fi insuficiente, ceea ce a dus la suspendarea parțială a unor sume de către Comisia Europeană în mai 2025. Pîslaru a menționat că România a avut la dispoziție o perioadă, până în noiembrie 2025, pentru a corecta acele neajunsuri, dar a fost decis că patru jaloane importante nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător.
Ministrul a evidențiat eforturile depuse de echipa sa tehnică, menționând că, începând cu 23 iunie, când a preluat mandatul, a activat toate pârghiile, atât formale, cât și informale, pentru recuperarea fondurilor suspendate. Acestea au inclus discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonări cu instituțiile responsabile și un dialog constant cu structurile Comisiei Europene.
Printre succesurile din cadrul CP3, Pîslaru a menționat și implementarea reformelor pentru guvernanța companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane euro. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a avut un rol esențial în dinamizarea acestei reforme. Totuși, jaloanele 3 și 4, referitoare la companiile de stat din domeniul energiei și transporturilor, au adus pierderi semnificative, România recuperând doar 48 milioane euro dintr-o potențială pierdere de 180 milioane euro și 4,5 milioane euro din 15,4 milioane euro.
Dragoș Pîslaru a subliniat că, acolo unde a existat voință politică, cum este cazul pensiilor speciale, s-au efectuat progrese semnificative. În contrast, întârzierea reformelor în cazul companiilor de stat a generat pierderi considerabile. Ministrul și-a exprimat nemulțumirea față de practica numirilor politice în funcțiile de conducere din aceste companii, argumentând că nu este posibil să soliciti fonduri europene și să menții un comportament nepotrivit în gestionarea activităților economice.
Afirmând că toți românii sunt cei care suferă din cauza acestui tip de management defectuos, Pîslaru a evidențiat nevoie de responsabilitate și integritate în politică. El a adresat un apel conștientizării asupra responsabilității fiecărui politician care, prin acțiunile sale, a contribuit la stagnarea reformelor necesare și la subminarea încrederii în instituțiile statului. “Cine plătește?” a întrebat el retoric, subliniind că adevărata victimă a acestor neajunsuri este populația română, care trebuie să suporte consecințele ineficienței și corupției din sistem.
