Robert Negoiţă, plasat de DNA sub control judiciar și cu o cauțiune de 160.000 de euro, după ce ar fi…

POLITICĂ

Primarul Sectorului 3 din București, Robert Negoiță, a fost pus sub control judiciar de DNA, având o cauțiune stabilită la 800.000 lei (aproximativ 160.000 euro), pe fondul unor acuzații grave de abuz în serviciu. Acesta se află sub restricții semnificative, inclusiv interdicția de a-și exercita atribuțiile de primar, conform declarațiilor surselor judiciare citate de Agerpres.

DETALIILE CAZULUI

Negoiță a fost audiat timp de aproape șase ore la sediul Direcției Naționale Anticorupție, unde a fost supus unei intensificate examinări în legătură cu activitățile sale. Potrivit informațiilor, procurorii au efectuat percheziții în 11 locații din București și județul Ilfov, inclusiv la sediul Primăriei Sectorului 3, în cadrul unei investigații care se concentrează asupra unor lucrări de construcții și asfaltare a străzilor care ar fi fost efectuate fără documente legale necesare.

COMUNICAT DNA

Într-un comunicat oficial, DNA a detaliat că cercetările vizează suspiciuni de fapte de corupție comise de funcționari publici, susținute de complici, și se referă la perioada 2017-2025. Aceste fapte includ, în mod special, modul în care Primăria Sectorului 3 a încheiat contracte pentru construcția de drumuri pe proprietăți private, mai precis, pe terenuri deținute de familia primarului, unde fratele acestuia dezvoltă un proiect imobiliar.

REACȚII ȘI DECLARAȚII

Robert Negoiță a declarat că a acționat în interes public, construind drumuri necesare în Zone aglomerate, dar a recunoscut că a întâmpinat dificultăți în obținerea autorizațiilor, menționând că relația cu Primăria Capitalei nu a fost funcțională. Edilul a contestat legalitatea acțiunilor sale, precizând că va aștepta concluziile procesului. El a subliniat că, din cauza solicitărilor cetățenilor pentru drumuri mai accesibile în zone cu trafic intens, a fost necesar să improvizeze soluții pentru a îmbunătăți circulația.

IMPLICAȚII

Investigația actuală a stârnit controverse și a ridicat întrebări privind utilizarea resurselor publice în interes personal, subliniind din nou problema corupției în administrația locală. De asemenea, precedentul creat de acest caz ar putea avea un impact semnificativ asupra imaginii autorităților locale și a reprezentanților aleși, provocând o reacție din partea electoratului și opiniei publice.