Reevaluarea Coridorului Vertical și reactoarelor modulare în programul lui Mureșan

Coridorul Vertical și reactoarele modulare de la Doicești, reincluse în programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan

Două proiecte energetice contestate public de fostul premier Ilie Bolojan – Coridorul Vertical de gaze și mini-reactoarele modulare de la Doicești – au fost reevaluate și incluse în programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan.

Cele două apar în capitolul „România pro-europeană și transatlantică”, unde se menționează parteneriatul strategic cu SUA pe investiții în tehnologie, energie și apărare. Programul prevede ca România să devină platformă energetică regională prin infrastructura Coridorului Vertical, investiții în Marea Neagră și proiectele nucleare de la Cernavodă și reactoarele modulare.

Ele figurează și la capitolul „Energie nucleară și proiecte strategice”, care prevede continuarea proiectului reactoarelor modulare mici „numai în condiții de viabilitate economică demonstrată”, explorarea altor tehnologii de reactoare modulare și consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde.

Burduja: Coridorul Vertical, susținut de UE și de România ca sursă de venituri

Sebastian Burduja, propus să revină la Ministerul Energiei, a declarat că susține Coridorul Vertical și că proiectul este sprijinit și de Uniunea Europeană. El a explicat că, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, pe acest coridor gazele rusești circulau de la nord spre sud, iar acum se urmărește fluxul invers, din terminalele GNL din Grecia prin Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Burduja a negat că Ilie Bolojan s-ar fi opus proiectului, dar a precizat că există o diferență între statutul de țară de tranzit, care încasează taxe, și achiziția de GNL american, în condițiile în care România își acoperă aproape integral consumul, iar de anul viitor producția se va dubla datorită gazului din Neptune Deep.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, a declarat că proiectul este benefic pentru România, dar statul ar trebui să aibă o strategie de expansiune și să evite contractele păguboase.

Contextul: ancheta Wall Street Journal și discuțiile despre demiterea Guvernului Bolojan

Declarațiile lui Burduja vin după o anchetă publicată de Wall Street Journal despre ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, care ar fi invocat căderea Guvernului Bolojan într-o discuție tensionată cu ministrul grec al Energiei, sugerând că Washingtonul poate provoca schimbări de guvern și în alte țări.

Guvernul României a fost demis ulterior, în luna mai, printr-o moțiune de cenzură votată de PSD, AUR și PACE, cu 281 de voturi. Kimberly Guilfoyle a venit și la București în contextul discuțiilor despre Coridorul Vertical și s-a întâlnit, la 31 martie, inclusiv cu Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan.

Sorin Grindeanu a respins orice legătură între aceste discuții și căderea Guvernului Bolojan, precizând că întâlnirile au vizat doar Coridorul Vertical și rolul României în proiect. La rândul său, Burduja a declarat că guvernele se schimbă de Parlament și că, dacă cineva a luat indicații din afară, este dator cu explicații.

Poziția lui Ilie Bolojan și miza aderării la OECD

Sociologul și fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu a susținut că declarațiile publice ale lui Ilie Bolojan despre cele două proiecte au afectat relația României cu SUA și ar fi putut avea consecințe asupra procesului de aderare la OECD.

Potrivit acestuia, Bolojan a argumentat public că gazul american este mai scump decât cel românesc și că nu vede de ce România ar trebui să îl cumpere, iar astfel de neînțelegeri sunt, de regulă, discutate în negocieri diplomatice și comerciale, nu în spațiul public.

În privința proiectului mini-reactoarelor de la Doicești, Ilie Bolojan a declarat că există „probleme pe care nu le putem nega” și că i-a informat pe partenerii americani. El a precizat că dintr-o sumă de peste 240 de milioane de dolari pusă la dispoziție de Nuclearelectrica au rezultat un teren achiziționat scump, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate, în condițiile în care proiectul ar necesita câteva miliarde de euro investiție.