Primării cu datorii uriașe. Ce spun edilii?
Primării cu datorii de milioane: Ce spun edilii despre situația alarmantă
În România, zeci de primării se confruntă cu datorii uriase, iar edilii acuză atât birocrația, cât și precedentele administrații pentru situația dezastruoasă. Printre aceste localități se numără comuna Nadeș, care, cu doar 2.400 de locuitori, se află pe lista celor mai îndatorate comunități, având o datorie de peste 8,5 milioane de lei. Primarul Alexandru-Grigore Sînpetrean, cu un salariu de 9.300 de lei, susține că datoria provine dintr-un proiect european nefinalizat, care a fost aprobat în 2011, dar care a fost blocat din cauza insolvenței firmei de construcții implicate.
„Este vorba de un proiect integrat de apă-canal și drumuri, care a fost menit să îmbunătățească infrastructura locală. Însă, din păcate, ne-am trezit fără contract de execuție și fără constructor dispus să finalizeze lucrarea. Acel proiect ar fi trebuit să aducă beneficii comunei, dar acum ne confruntăm cu o datorie monumentală”, spune Sînpetrean, scuzându-se prin împrejurările nefericite în care comuna s-a aflat de-a lungul timpului.
Dacă Nadeș este o poveste, Certeju de Sus este o tragedie administrativă
Primăria Certeju de Sus din județul Hunedoara, cu 2.870 de locuitori, figurează pe locul trei în acest clasament, având datorii de peste 8,4 milioane de lei. Primarul Alexandru Luca, aflat în funcție de un an, a explicat că această situație este rezultatul unei concesiuni greșite realizate în 2010, când primăria a cedat o bucata din pădure către firma Deva Gold. Controlul ANAF din 2018 a relevat că sumele ce trebuiau virate la bugetul de stat nu au ajuns acolo.
„Am sechestru pe 110 hectare de pădure și pe clădirea primăriei. E absurd, dar suntem nevoiți să funcționăm în aceste condiții”, afirmă Luca, subliniind că nici măcar un euro din fonduri europene nu a fost accesat pentru proiecte de infrastructură pentru comunitate.
O altă problemă birocratică: Sânmartin, Bihor
În comuna Sânmartin, primarul Cristian Laza se confruntă cu datorii de aproximativ două milioane de lei, cauzate mai ales de întârzierile în plățile guvernamentale pentru persoanele cu handicap grav. Laza explică faptul că, deși Guvernul ar trebui să plătească o parte din aceste costuri, întârzierile de șase până la șapte luni au dus la acumularea restanțelor.
„Această situație a creat un blocaj, iar măsurile adoptate de Guvern în privința desființării posturilor amenință și mai mult stabilitatea administrative”, adaugă primarul, semnalând o criză a personalului în administrația locală.
Ultima speță: Brad, Hunedoara
Primăria municipiului Brad a figuranat pe lista primăriilor îndatorate cu o sumă de 7,6 milioane lei, dar primarul Florin Cazacu susține că problema a fost soluționată. Conform acestuia, majoritatea sumelor respective erau legate de fonduri europene recuperabile. „Ceea ce părea a fi o mare problemă s-a rezolvat între timp, simpla eronare a dat naștere unei imagini negative”, conchide acesta.
Aceste exemple din diverse colțuri ale țării aduc în discuție nu doar incapacitatea de gestionare a banilor publici, dar și lipsa unei proceduri clare și eficiente în accesarea fondurilor europene. În această context, primarii cer mai multă susținere din partea autorităților centrale pentru a putea depăși dezechilibrele financiare și a asigura o viață mai bună locuitorilor lor.
