Moțiunea împotriva Oanei Țoiu a fost respinsă în Senat: „Au încercat să facă auzită vocea lor împotriva României să…

Moțiunea împotriva Oanei Țoiu a picat în Senat

Pe 23 februarie 2026, Senatul României a respins moțiunea simplă depusă de partidele din opoziție împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Votul a arătat 44 de voturi pentru, 59 contra și o abținere, conform raportului Agerpres.

Ministrul Oana Țoiu nu a fost prezentă la dezbateri, deoarece se afla la Bruxelles, participând la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe. În absența sa, Clara Volintiru, secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a reprezentat instituția. Motivația moțiunii a fost „modul defectuos, ideologizat și necoordonat” prin care Țoiu ar fi reprezentat interesele României în procesul decizional european vizavi de Acordul UE – Mercosur.

Contextul moțiunii și reacțiile ministrului

Documentul moțiunii, intitulat „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”, a fost semnat de 43 de senatori, provenind din grupuri precum PACE – Întâi România, AUR și senatori neafiliați. Avizul negativ al Comisiei de Politică Externă a condus la această desfășurare de evenimente, evidențiind tensiuni politice considerabile.

Oana Țoiu a subliniat, printr-un mesaj pe Facebook, faptul că nu a dorit să renunțe la participarea la Consiliul Afaceri Externe pentru a transmite un mesaj „clar” României. În același timp, ea a reacționat cu fermitate la acuzațiile aduse prin moțiune, afirmând că aceasta este orchestrată de politicieni care nu respectă voturile cetățenilor și care promovează idei periculoase, precum cederea unor teritorii și ieșirea din NATO.

Critica adusă opozanților

Țoiu a numit Unii dintre semnatarii moțiunii, specificând pe Ninel Peia și Petrișor Peiu, având în vedere pozițiile lor controversate, precum susținerea publică a unor idei pro-ruse. Ea a evidențiat că aceștia își doresc ca România să nu fie reprezentată eficient în tururile diplomatice internaționale, cum ar fi cele de la Consiliul de Afaceri Externe, având în vedere contextul actual al războiului.

În plus, ministrul a declarat că misiunile MAE, inclusiv discuțiile privind Ucraina, au fost transparente și deschise publicului, subliniind importanta respectului pentru alegerile electorale ale românilor. Oana Țoiu a reafirmat angajamentul României față de valorile europene și sancționarea Rusiei, contrar retoricii oportuniste din campaniile politice de opoziție.

Concluzie

Cazul moțiunii Oanei Țoiu reflectă fricțiunile politice din România, evidențiind nu doar luptele interne pentru putere, dar și tensiunile internaționale actuale. Poziția sa la Bruxelles și abordarea sa față de subiecte critice, cum ar fi sancțiunile împotriva Rusiei în contextul schimbărilor geopolitice, vor fi teme centrale în viitorul apropiat al politicii externe românești.