Mihai Fifor: Scrisoarea Guvernului adresată președintei CCR constituie o presiune politică.

Scrisoarea Guvernului, o presiune politică inacceptabilă, susține Mihai Fifor

Mihai Fifor, deputat PSD, a declarat cu magnezie, în data de 31 martie 2026, că modul în care Guvernul a redactat scrisoarea pentru președinta Curții Constituționale a României constituie o încercare de „ingerință cu bocancii” în justiția constituțională, încălcând flagrant principiul separației puterilor în stat, așa cum a fost raportat de Agerpres. Această afirmație a fost plasată pe platforma sa de socializare, Facebook, evidențiind gravitatea situației create.

Fifor a subliniat că reacțiile lui Ilie Bolojan, premierul țării, nu mai miră pe nimeni și a adăugat că dublurile autoritare ale acestuia ridică noi întrebări privind starea democrației în România. „Nu poți să nu te întrebi cât de bine este premierul să citești o asemenea scrisoare, înregistrată pe 6 februarie 2026, care transmite indicații unei instanțe despre consecințele deciziilor care nu sunt pe placul Guvernului,” a declarat Fifor.

În opinia sa, o astfel de comunicare nu mai reflectă o cooperare loială între instituții, ci mai degrabă o formă de presiune politică directă asupra instanțelor de judecată. Acesta a continuat să sublinieze că judecătorii CCR nu sunt subordonați primei miniștri și că, în cazul nemulțumirilor exprimate de puterea politică, există calea democratică de a modifica legile prin intermediul Parlamentului.

Fifor a avertizat că ideea conform căreia voința Executivului ar trebui să primeze în fața Constituției este extrem de periculoasă și se aliniază logicii unui regim dictatoriale. În democrație, guvernul nu trebuie să avertizeze Curtea și să condiționeze justiția de obiective financiare sau politice, a mai afirmat el.

În acest context, Partidul Social Democrat a condamnat vehement această abordare, reafirmând principiul că justiția trebuie să fie imparțială și independentă. Judecătorii, spre deosebire de interesele politice, au datoria să protejeze Constituția și legile statului. Dacă actuala putere nu este mulțumită, există întotdeauna oportunitatea de a aduce modificări legislative prin proceduri democrate.

Fifor a menționat, de asemenea, că un gest similar din partea unui premier PSD ar fi atras critici vehemente din partea oponenților politici, subliniind ipocrizia reacțiilor actualei opoziții. Tăcerea în fața acțiunilor lui Bolojan, a spus el, nu face cu nimic mai puțin îngrijorătoare fapta sa.

Acesta a concluzionat că acțiunile recente au marcat „o linie roșie” care, dacă este acceptată, ar putea normaliza situația în care Executivul își asumă rolul de a influența activitatea instanțelor. „În absența separației puterilor, democrația și statul de drept devin noțiuni goale,” a mai adăugat Mihai Fifor.

Scrisoarea premierului Ilie Bolojan a fost trimisă săptămâna trecută, având ca scop informarea Curții Constituționale cu privire la potențialele consecințe ale amânării unor decizii critice legate de pensiile magistraților. Bolojan a argumentat că amânarea ar putea duce la o situație în care România să piardă fonduri esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reamintind că acesta este condiționat de anumite obiective pe care țara s-a angajat să le respecte.

Astfel, premierul a subliniat importanța îndeplinirii jalonului 215, referitor la pensiile magistraților, pentru ca România să nu piardă cei aproape 230 de milioane de euro obligați prin acorduri cu Uniunea Europeană, detaliind că informațiile obținute recent de la Comisia Europeană sugerează că acest jalon nu este considerat îndeplinit.