Liderul Sindicatului Funcționarilor Publici solicită Parchetului să se autosesizeze în cazul Oanei…

Liderul Sindicatului Angajaților din Guvern cere Parchetului să se autosesizeze în cazul Oanei Gheorghiu

Liderul Sindicatului Angajaților din Guvern, Noni Iordache, a lansat o solicitare către Parchet și Corpul de Control al prim-ministrului, cerându-le să se autosesizeze în legătură cu acuzațiile de trafic de influență îndreptate împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu. Iordache a declarat că există informații care sugerează că Gheorghiu a utilizat funcția sa pentru a facilita accesul unor companii private la instituțiile statului, ceea ce ar putea reprezenta o încălcare gravă a normelor legale.

Acuzațiile aduse Oanei Gheorghiu

În cadrul unei conferințe de presă, Noni Iordache a menționat că a obținut informații din surse sigure care indică faptul că Oana Gheorghiu ar fi avut numeroase întâlniri cu entități juridice și persoane care nu au fost oficial declarate. Acesta a cerut demisia vicepremierului, considerând că un astfel de gest ar fi un semn de onoare, având în vedere gravitatea acuzațiilor aduse. Iordache a spus: „Noi avem și mesajul pentru Oana Gheorghiu: ‘Oana, nu uita, așteptăm demisia’. Este esențial ca vârful guvernului să fie curățat de orice amestec cu interese comerciale private”.

Solicitări de transparență și legalitate

Sindicatul angajaților a solicitat, de asemenea, ca Oana Gheorghiu și ministrul Economiei, Irineu Darău, să demonstreze că au raportat toate întâlnirile, discuțiile și contactele cu reprezentanții grupului Schwarz, subliniind faptul că explicațiile legate de caracterul „exploratoriu” al întâlnirilor nu sunt suficiente. Iordache a afirmat că „în administrația publică, aparența contează”, subliniind că funcția de vicepremier nu ar trebui să fie utilizată pentru a deschide uși către operatori economici privați.

Contextul legal și moral al acuzațiilor

Acesta a subliniat că RUTI, un mecanism de transparentizare a relațiilor dintre demnitari și entități private, reprezintă o obligație legală ce trebuie respectată, iar încălcarea acesteia poate avea consecințe atât juridice cât și morale. „Membrii Guvernului au datoria de a declara public aceste întâlniri pentru a evita orice aparență de favoritism sau abuz de putere”, a spus liderul sindical. Comunicarea a inclus și referințe la factori precum integritatea și responsabilitatea în relațiile de afaceri ale funcționarilor publici.

Reacțiile Oanei Gheorghiu și implicațiile scandalului

Oana Gheorghiu a răspuns acuzațiilor, afirmând că demersurile sale de a transmite întrebări către alte instituții nu constituie trafic de influență, ci reprezintă un exercițiu de transparență în comunicarea dintre ministere și agențiile guvernamentale. Aceasta a precizat că afirmațiile legate de implicarea sa cu organizația „Dăruiește Viață” nu au fundament și nu pot fi corelate cu activitățile sale oficiale.

Scandalul a izbucnit în urma unor e-mailuri trimise de Gheorghiu către autorități, prin care solicita informații despre produsele grupului german Schwarz, ceea ce a generat controverse și acuzații suplimentare despre influența companiei asupra deciziilor guvernamentale. Această situație a adus în prim-plan discuții importante despre etica în politicile publice și transparența în administrația românească.