Legea salarizării propusă de Pîslaru a fost anulată de Cseke Attila. Ministerul Sănătății:…
Legea salarizării a lui Pîslaru este desființată de Cseke Attila
Într-un document adresat Ministerului Muncii la data de 20 iulie, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a criticat vehement proiectul legat de legea salarizării, semnat de Dragoș Pîslaru. Potrivit analizei efectuate de Ministerul Sănătății, acest proiect conține numeroase inechități și ar putea duce la scăderi semnificative ale veniturilor personalului medical. Cseke susține că eliminarea unor sporuri pe termen nelimitat și reducerea remunerației pentru gărzi ar putea crea probleme grave pentru sistemul sanitar românesc.
Documentul evidențiază faptul că proiectul propune plafonarea anumitor sporuri la suma de 300 de lei până pe 31 decembrie 2026, ceea ce contravine reglementărilor stabilite de Curtea Constituțională, care permite asemenea măsuri doar în condiții temporare și excepționale. Desigur, restricțiile acestei legi sunt problematice, întrucât ele ar putea duce la o restrângere permanentă a drepturilor salariale, ceea ce nu respectă normele de legalitate și echitate.
Puncte critice ale proiectului de lege
Un alt aspect contestat de Cseke Attila se referă la acordarea premiilor de performanță, propuse a fi destinate exclusiv personalului didactic, lăsând celelalte categorii de angajați din sănătate să aștepte până în 2028, și doar în funcție de atingerea țintei deficitului bugetar. Această discriminare între profesiile din sistemul de sănătate subminează principiul nediscriminării și creează inechitate între angajați.
Ministerul Sănătății a argumentat că un sistem de salarizare bazat pe performanță ar trebui să promoveze echitatea și meritocrația, recompensând medicii care se dedică cu adevărat îmbunătățirii serviciilor de sănătate. De asemenea, au fost solicitate măsuri pentru evaluarea impactului acestui sistem, inclusiv inițierea unor programe pilot în unități sanitare selectate.
Propuneri de amendare a proiectului
În cadrul observațiilor, Ministerul Sănătății a propus ca limita pentru sporuri și premii să fie majorată de la 20% la 30% și a solicitat creșteri ale plății pentru gărzi, mai ales când acestea sunt efectuate în zilele de repaus, sărbători legale sau în alte zile non-lucrătoare. Aceasta, pentru a compensa munca excepțională a medicilor și a păstra personalul în sistemul sanitar public.
De asemenea, Cseke a evidențiat problematica sporurilor, subliniind că acestea ar trebui să fie acordate în funcție de condițiile de muncă, fără a exista limite arbitrare de personal care să restrângă drepturile angajaților. Această abordare nu doar că ar crea inechitate, dar ar goli de conținut reglementările legale existente.
Reacțiile din partea sindicatelor
Federația Solidaritatea Sanitară din România a transmis propriile solicitări pentru noua lege a salarizării, cerând asigurarea unei clauze de non-regresie a veniturilor și diferențierea reală a condițiilor de muncă. Este clar că păstrarea unor drepturi salariale și onorarea angajaților din sănătate reprezintă priorități esențiale pentru stabilitatea și eficiența sistemului medical.
Consultări viitoare între partidele politice
Într-un context politic tensionat, președintele Nicușor Dan a convocat liderii fostei coaliții de guvernare pentru a discuta forma finală a proiectului Legii salarizării unitare. Aceste consultări sunt văzute ca esențiale pentru a găsi un consens înainte de depunerea proiectului în Parlament, având în vedere divergențele între principalele partide politice implicate.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a semnalat, de asemenea, că nu susține forma actuală a legii din cauza „problemelor uriașe” identificate în textul acesteia. Aceste contradicții între partidele politice riscă să escaladeze tensiunile și să implice în continuare discuții pe marginea acestei legi extreme de importante pentru sectorul bugetar.
