Legea ANI a fost aprobată pentru a doua oară de Senat cu amendamentul „Fritz” și propunerea AUR referitoare la averi…

Legea ANI a trecut a doua oară de Senat cu amendamentul „Fritz” și propunerea AUR pentru averile „amantelor”. PNL o atacă la CCR

Într-o ședință recentă a Senatului României, legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost adoptată pentru a doua oară, primind 104 voturi „pentru”, 8 voturi „împotrivă” și 7 abțineri. Decizia vine după ce legea fusese trecută luni prin Camera Deputaților, fiind acum la pasul final de a deveni lege. Printre amendamentele controversate se numără unul propus de PSD, care se concentrează asupra președintelui USR, Dominic Fritz, și un altul din partea AUR, care impune partenerilor demnitarilor obligația de a depune declarații de avere.

Discuțiile referitoare la acest act normativ au fost intense atât în cadrul Comisiei juridice, cât și în plenul Senatului, unde PNL a exprimat deja intenția de a contesta legea la Curtea Constituțională a României (CCR). Aceste amendamente sunt percepute de liberali și USR ca fiind neconstituționale, invocând retroactivitatea sancțiunilor pentru incompatibilitate și conflict de interese.

Amendamentele controversate raportate de senatori

Amendamentul introdus de PSD stipulează că persoanele care sunt identificate ca fiind în incompatibilitate vor pierde funcțiile publice la data deciziei definitive de evaluare. Susținătorii din USR consideră că amendamentul este destinat, în special, lui Dominic Fritz.

De asemenea, amendamentul AUR impune că soțul, soția sau partenerul demnitarilor trebuie să completeze declarații de avere, o reglementare ce ridică semne de întrebare în privința aplicabilității practice. Daniel Fenechiu, liberal, a adus în discuție faptul că termenul „relații asemănătoare” poate include parteneriate de același sex, o observație care generează dileme legate de verificarea acestor relații.

Un context legislativ tensionat

Discuțiile din Comisia juridică și plen au fost marcate de replici acide. PNL a criticat amendamentele, semnalând că ele creează confuzii referitoare la aplicabilitatea legii. De exemplu, senatorul USR, Ștefan Pălărie, a evidențiat că proiectul legislativ conține clauze cu potențial de neconstituționalitate, acuzând că amendamentele îngrădesc principiile fundamentale ale legii.

Însă, reprezentanții AUR au apărat amendamentele, susținând că acestea vor aduce o transparență necesară în viața publică. Cristina Dumitrescu, senatoare AUR, a subliniat că inacceptabilii nu ar trebui să dețină funcții publice și că legea va întări integritatea în administrația românească.

Implicarea și consecințele adoptării legii ANI

Se conturează astfel un tablou al unui mediu politic tensionat, în care discuțiile asupra transparenței și integrității sunt juxtapuse cu vechi disputele între partide. Legea ANI, parte esențială a planului național de reformă, trebuie publicată în Monitorul Oficial până pe 31 august, altfel România riscă pierderi financiare considerabile din fondurile europene.

Adoptarea acestei legi va avea implicații semnificative asupra modului în care demnitarii și partenerii lor își vor declara averile și interesele, deschizând o dezbatere necesară în jurul responsabilității și eticii în funcțiile publice.