Lavinia Șandru solicită măsuri contra febrei aftoase: „Atentat la siguranța alimentară a României”
Amenințarea febrei aftoase: o criză națională ignorată?
Când siguranța alimentară a unei țări se transformă într-o bombă cu ceas, ar trebui să ne întrebăm: cine își cere scuze când totul explodează? Lavinia Șandru, candidata PUSL la președinția României, a lansat un avertisment grav cu privire la o posibilă criză de proporții cauzată de febra aftoasă. Furia sa întemeiată subliniază însă un adevăr grotesc: România, în ciuda vulnerabilității evidente, pare că dormitează într-un somn adânc al neputinței organizatorice.
„Un atentat la siguranța alimentară a României se întâmplă chiar acum!”, a strigat Șandru, expunând riscul uriaș pe care îl reprezintă importurile din Ungaria, în contextul unei epidemii la graniță. De parcă o catastrofă economică care ar putea șterge complet industria bovină ar fi doar un detaliu!
Cine răspunde când criza lovește?
Șandru nu s-a oprit aici. Directă, fără mănuși, a cerut aplicarea imediată a unor măsuri drastice: oprirea importurilor, activarea structurilor de forță și o acțiune clară din partea autorităților. „Dacă suntem obligați să sacrificăm un milion de vaci, dispărem practic de pe piață!”, a punctat ea. O astfel de situație ar însemna pierderi economice de peste un miliard de euro și o lovitură letală pentru fermierii deja sufocați de indiferența decidenților politici.
Realitatea brutală a febrei aftoase
Nu vorbim despre o banală epidemie. Febra aftoasă este un virus cu o capacitate de răspândire ce îngrozește chiar și specialiștii veterinarilor. Afectând bovine, ovine, caprine și alte animale biungulate, boala transmite un mesaj clar: ignoranța costă! Virusul, imperial în rapiditatea cu care se propagă, reprezintă o catastrofă nu doar pentru producția alimentară, ci și pentru siguranța economică a unei întregi țări.
Este o boală cu o rază de extindere aproape incontrolabilă. Se propagă aerian, prin contact direct sau prin echipamente și vehicule contaminate. În ciuda faptului că nu afectează oamenii, pierderile economice colosale cauzate de sacrificările masive sunt un coșmar care se prefigurează la orizont.
România, prinsă pe picior greșit?
Ionuț Lupu, directorul executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein.ro, a accentuat dimensiunea acestui risc: uciderea a 15% din efectivul național s-ar traduce printr-un colaps financiar. Într-o țară în care agricultura ar trebui să fie pilonul de rezistență economică, nepăsarea e mai toxică decât virusul în sine.
În concluzie, fără să tragem alte linii subțiri, România se află la periferia unei rușini naționale pe care o acceptă ca pe o fatalitate. Febra aftoasă nu e doar o criză sanitară: este reflectarea unei lipse îngrozitoare de coordonare și viziune strategică. Cine plătește prețul final?
