Ilie Bolojan a convocat o ședință de urgență la Guvern. Surse: Ar putea fi declarată stare de…

Decizie fără precedent: devierea unui braț al Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă

În contextul crizei energetice din România, premierul interimar Ilie Bolojan a convocat o ședință extraordinară de Guvern pe data de 31 iulie 2026. Această măsură vine ca răspuns la oprirea reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, iar analiștii se tem că reactorul 2 ar putea fi, de asemenea, oprit din cauza deficitului de apă din Dunăre.

Sursele Antena 3 CNN indică faptul că, în urma acestei ședințe, se va lua în considerare decretarea stării de alertă în județele Constanța și Călărași. Această stepă este esențială pentru asigurarea funcționării în condiții de siguranță a unităților nucleare, având în vedere că un braț al Dunării va fi deviat prin intermediul barjelor pentru a susține activitatea centralei.

Conform informării venite de la secretarul de stat Cristian Bușoi, guvernul are în vedere adoptarea unei hotărâri care să permită redistribuirea debitului Dunării în mod urgent, fapt care este necesar pentru a menține un flux adecvat de apă către centralele electrice. Bușoi a menționat că starea de alertă ar trebui să fie decisă la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU).

Gestionarea crizei energetice și măsurile propuse

Secretarul de stat a declarat că planul guvernamental include chiar și discuții cu marii consumatori de energie electrică pentru a-i determina să adopte eficientizări în consumul de electricitate, în special în orele de vârf. Deși nu se preconizează măsuri de reducere a consumului pentru populație, se dorește o colaborare avizată cu industria pentru o reducere voluntară a consumului.

Bolojan a transmis un apel public prin care solicită reducerea consumului de electricitate în orele de seară, subliniind că situația critică s-ar putea prelungi timp de una sau două săptămâni. Executivul se confruntă, de asemenea, cu provocări legate de importurile de energie, din moment ce și vecinii, precum Ungaria, se confruntă cu probleme similare din cauza secetei.

Consecințele crizei hidrologice

Seceta severă afectează profund debitele Dunării, care ar putea ajunge la valori critice la începutul lunii august, în jur de 1.500 de metri cubi pe secundă, reprezentând de peste trei ori sub media multianuală. Apele Române confirmă că această perioadă hidrologică este una dintre cele mai dificile din istoria recientă a țării, cu previziuni pesimiste pentru următoarele săptămâni.

Reprezentanții Transelectrica anticipează un vârf de consum energetic ce va atinge aproximativ 7.800 MW săptămâna viitoare, pe fondul valului de caniculă care va influența și mai mult cererea de energie. Această aglomerare de factori creează presiuni nu doar asupra sistemului energetic românesc, ci și asupra pieței regionale de energie.

Provocările și soluțiile de abordat

Expertul în energie, Dumitru Chisăliță, subliniază că România poate evita întreruperile de energie electrică apelând la importuri din țările vecine, dar și aici sunt întâmpinate dificultăți. Este evident că măsurile adoptate prin această hotărâre de Guvern sunt esențiale pentru asigurarea unui flux constant de energie și pentru protejarea consumatorilor de eventuale tăieri de curent.

Astfel, devierea brațului Dunării către Cernavodă prin intervenții controlate cu barje metalice este nu doar o soluție temporară, ci și o acțiune strategică pentru protejarea funcționării centralei nucleare și, implicit, a sistemului energetic național. Aceste măsuri evidențiază dificultățile cu care se confruntă România și subliniază necesitatea de a investi în infrastructura energetică pe termen lung.