Ghigiu cere Apărării și MAE renegocierea contractelor cu Rheinmetall, asumând penalități
Ghigiu cere renegocierea contractelor SAFE cu Rheinmetall, „chiar cu riscul unor penalități”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a declarat că România trebuie să renegocieze contractele din programul SAFE și i-a somat pe omologii săi de la Ministerul Apărării și de la Ministerul Afacerilor Externe să ceară Comisiei Europene „o nouă șansă”, „chiar cu riscul unor penalități”.
Referindu-se la contractele acordate firmei Rheinmetall, ministrul a spus că afacerea îi amintește de cazul Skoda, scandalul interbelic care a culminat cu demisia Guvernului Maniu. El a afirmat că țara noastră trebuie să își asume în fața Comisiei Europene că „am fost proști, ticăloși și corupți” și să ceară o nouă șansă pentru renegociere.
„Cred că e obligatoriu la Ministerul Apărării, la Ministerul de Externe să avem o astfel de discuție pentru a renegocia aceste contracte, chiar cu riscul unor penalități. Din punctul meu de vedere, fără să fiu specialist în domeniul armamentului, România, prin aceste contracte, nu se pregătește pentru războiul viitorului. Se pregătește cel mult pentru războiul de astăzi, dacă nu chiar pentru cel de ieri”, a spus Ghigiu.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea, a anunțat săptămâna trecută că a trimis Corpul de Control la DGARM, structura specializată din cadrul MApN care se ocupă cu achizițiile de echipamente, pentru a verifica contractele din SAFE. Șase din cele 15 contracte din program au ajuns la gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze peste 5,6 miliarde de euro.
Lista celor 15 programe majore de înzestrare include transportoare blindate Piranha 5 – 831,2 milioane euro (139 vehicule, produse în România de GDELS), platforme de transport IVECO – 344,4 milioane euro pentru 1.115 camioane, centre de operații tactice pentru apărare aeriană – 160 milioane euro, vedete de intervenție pentru scafandri – 84 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems), nave de patrulare maritimă – 836 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems, producție la Mangalia), elicoptere H225M Caracal – 852 milioane euro pentru 12 aparate (Airbus), sisteme Naval Strike Missile – 207 milioane euro (Kongsberg), mașini de luptă ale infanteriei Lynx – 2,598 miliarde euro pentru 232 vehicule (Rheinmetall, producție parțială la Mediaș), sisteme antiaeriene Skynex – 476 milioane euro și Skyranger 35 – 470 milioane euro (ambele Rheinmetall Italia), radare GM200 – 258 milioane euro pentru 12 sisteme (Thales), sisteme antiaeriene IRIS-T – 547,83 milioane euro, drone de tip loitering – 147 milioane euro, sisteme CIWS Millennium – 36 milioane euro (2 sisteme Rheinmetall) și muniție calibru 35 mm – 450 milioane euro pentru peste 400.000 de bucăți.
Afacerea Skoda, invocată de ministru, a fost unul dintre cele mai celebre procese din România interbelică. Armata primise armament de proastă calitate la prețuri umflate, pe baza unui contract de aproximativ 7 miliarde lei semnat în 1930 de guvernul Maniu cu Uzinele Škoda din Cehoslovacia. Scandalul a izbucnit oficial în 1933, când au fost dezvăluite rețelele de mită conduse de Bruno Seletzky, reprezentantul Škoda în România, care mituise politicieni și ofițeri superiori. Anchetele au dus la arestarea acestuia, la demisii din clasa politică și la sinuciderea generalului Sică Popescu în timpul cercetărilor.
