Eșecul operațiunii de la Cernavodă, explicat de Diana Buzoianu: „S-a format un dâmb, care, practic, a…

Eșecul operațiunii de la Cernavodă, explicat de Diana Buzoianu

În urma unei analize recente, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a oferit detalii despre provocările întâmpinate în operarea Centralei de la Cernavodă. Aceasta a afirmat că, din cauza unor lucrări recente, a apărut un obstacol numit „dâmb”, care a reorientat debitul de apă al fluviului Dunărea, afectând astfel sistemul de răcire al centralei nucleare.

Recent, debitul Dunării a fost estimat la 1.360 de metri cubi pe secundă, ceea ce face ca estimările anterioare, care previzionau funcționarea centralei în condiții optime pentru următoarele nouă zile, să nu mai fie valabile. Buzoianu a subliniat faptul că obstacolul creat complică situația, având în vedere că apa trebuie să parcurgă 60 de kilometri până la centrală, iar în acest traseu ar putea interveni obstacole suplimentare.

Ministra a explicat că, prin operațiunile de dragare și prin demolarea unei stânci, s-a reușit o creștere inițială a nivelului apei cu 8 cm în prima zi. Totuși, natura acestei intervenții creează curente și aluviuni care pot genera noi probleme pe parcursul celor 60 de kilometri menționați, complicând astfel gestionarea situației.

Diana Buzoianu a avertizat asupra necesității urgentării lucrărilor de dragare. În acest sens, Guvernul a alocat recent suma de 5 milioane de lei pentru aceste activități, având în vedere că debitul Dunării a atins un nivel istoric, iar fenomenul climatic extrem afectează grav operațiunile de la Cernavodă.

Diana Buzoianu a pus accent pe faptul că România nu a fost suficient de pregătită pentru a face față schimbărilor climatice, subliniind că măsuri importante au fost amânate in trecut. Lucrările necesare au fost discutate la nivel guvernamental și aprobate, însă prioritizarea acestora a fost deficitară sub conducerea anterioară a Ministerului Transporturilor.

În concluzie, actuala situație de la Cernavodă este un semnal că România trebuie să acorde o atenție sporită pregătirii infrastructurii și adaptării acesteia la condiții meteorologice extreme, având ca obiectiv minimizarea impactului asupra comunităților din jurul fluviului Dunărea și, implicit, asupra capacităților energetice naționale.