Dragoş Pîslaru, despre reforma administraţiei publice: Firesc pentru stat…
Declarația lui Dragoș Pîslaru privind reforma administrației publice
Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a afirmat recent că pachetul de legi destinat reformei administrației publice nu constituie o surpriză. Cu o atitudine care subliniază necesitatea reducerii cheltuielilor în aparatul de stat, el a declarat că este firesc ca și statul să adopte măsuri de eficientizare. În cadrul unei apariții la Euronews, Pîslaru a subliniat importanța economiilor la buget, care ar putea ajunge la o sumă impresionantă de 5,7 miliarde de lei pe an, având un impact estimat de 3,3 miliarde de lei pentru anul în curs.
„Cred că nu discutăm despre vreo surpriză. Aceste măsuri au fost dezbătute prea mult timp, iar o parte considerabilă a populației și-ar fi dorit ca asemenea măsuri să fie adoptate mai devreme în contextul reducerii deficitului bugetar. Statul, la fel ca sectorul privat, trebuie să contribuie la echilibrarea eforturilor financiare”, a adăugat ministrul.
Dragoș Pîslaru a subliniat faptul că reforma nu se va limita doar la reducerea cheltuielilor, ci va implica și o consultare cu sindicatul din cadrul ministerului. Acesta a menționat că se va analiza necesitatea tuturor posturilor din minister, implicându-se inclusiv în regimul contractual al angajaților.
Ce implică reforma administrației publice?
În aceeași zi, Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională un proiect ambițios ce vizează reforma administrației. Acesta include o serie de măsuri care variază de la tăieri de personal la majorări de impozite pentru clădirile ilegale și sancțiuni pentru cei care nu-și achită datoriile. Printre aceste măsuri se numără și o „listă a rușinii”, care va include persoanele fizice și juridice datornice.
Conform actului normativ, care urmează să fie discutat în Guvern, ordonatorii de credite vor primi cu 10% mai puțini bani pentru cheltuielile de personal față de anul 2025. Această ajustare se va realiza prin disponibilizări sau reduceri de salarii și sporuri. De asemenea, se preconizează desființarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali, o reducere de 25% a posturilor din instituțiile prefectului și o diminuare cu 30% a numărului maxim de posturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale, aplicându-se însă o limită de 20% pentru posturile deja ocupate.
Aceste măsuri vin într-un context complicat, în care economia românească trebuie să se regăsească într-o stare de eficiență crescută, fără a compromite serviciile esențiale pentru cetățeni. Adaptarea la noul climat economic și austeritatea sunt, fără îndoială, provocări de proporții.
