Două județe vor să se unească. Grindeanu: M-au sunat președinții CJ

Grindeanu: Președinții consiliilor județene Ialomița și Călărași vor să unească cele două județe

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că președinții Consiliilor Județene Ialomița și Călărași, Marian Pavel și Vasile Iliuță, l-au sunat și i-au transmis că vor să unească cele două județe, fără să mai aștepte deciziile luate la nivel central. Declarația a fost făcută miercuri seară, în contextul dezbaterilor despre reforma administrativ-teritorială.

„Astăzi am fost sunat de doi președinți de CJ din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și Călărași, Vasile Iliuță, care mi-au spus că ei doi au vorbit și nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ce se întâmplă acum”, a spus Grindeanu.

Liderul PSD spune că harta comasării județelor nu a fost discutată în partid

Grindeanu a precizat că planul de comasare al județelor prezentat de europarlamentarul Dragoș Benea nu a fost supus dezbaterii în partid și că discuția a pornit de la o propunere privind o reorganizare asemănătoare curților de apel.

„Știu că această hartă a făcut știri în aceste zile, dar, cu riscul de a vă dezamăgi, nu am avut această discuție în partid. A fost o propunere făcută de Benea să discutăm despre o reorganizare asemănătoare curților de apel. De aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a explicat el.

Reforma administrativă și criteriile luate în calcul

Liderul social-democrat a subliniat că reforma administrației publice locale trebuie să aibă cetățeanul în centru și să ducă la servicii mai bune și costuri mai mici pentru stat. El a arătat că în România există 429 de localități cu sub 1.500 de locuitori, aproximativ 1.200 cu sub 2.500 de locuitori și circa 1.500-1.600 din totalul de 3.300 de unități administrativ-teritoriale.

„Dacă vom menține aceste localități mici, le facem rău cetățenilor sau îi condamnăm la sărăcie. Nicio localitate mică nu va mai putea accesa programe naționale sau europene care să le poată îmbunătăți nivelul de trai”, a afirmat Grindeanu.

El a menționat că printre criteriile care ar trebui luate în calcul nu se numără doar numărul de locuitori, ci și venitul pe cap de locuitor, conectivitatea și serviciile publice oferite. Grindeanu a adăugat că i-a cerut lui Dragoș Benea să realizeze criterii cuantificabile, care să nu poată fi contestate.

Facilități pentru comasări și comitete județene conduse de prefecți

Președintele PSD a vorbit și despre posibile stimulente pentru localitățile care acceptă comasarea, inclusiv reducerea unor impozite pe o perioadă de patru-cinci ani, posibil chiar la jumătate.

Potrivit lui Grindeanu, reforma va fi discutată la nivelul fiecărui județ în comitete conduse de prefecți, iar dialogul cu cetățenii va fi asigurat prin comisii dedicate. El a dat exemplu Valea Almăjului din Caraș, unde cea mai mare comună, Bozovici, are aproximativ 2.600 de locuitori, iar celelalte au peste 1.000.

„PSD, cu toate riscurile, își asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral. Asta înseamnă reformă, nu doar să dai din gură, așa cum au făcut alții. Nu va fi simplu, va fi mult de muncă, avem mulți aleși locali, deci, în principiu, am fi cei mai loviți, dar o facem pentru că România are nevoie de această reformă”, a declarat el.

Grindeanu propune angajarea răspunderii Guvernului pe reformă

În legătură cu moțiunea de cenzură anunțată de AUR, Grindeanu a spus că formațiunea are o ocazie bună să o depună, în condițiile în care reforma ar putea fi făcută prin angajarea răspunderii Guvernului.

„Eu i-am propus premierului ca reforma să fie făcută prin angajarea răspunderii. De asemenea, i-am propus ca ceea ce va prezenta Marian Neacșu, reducerea, comasarea, cuantumul indemnizațiilor membrilor CA, să fie făcut, de asemenea, prin angajarea răspunderii. Faceți moțiune. Au ocazia foarte bună să facă moțiune”, a subliniat Grindeanu.

Prima etapă a reformei, preconizată până în 2028

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, inițiatorul proiectului aflat în lucru, a declarat că prima etapă a reformei administrativ-teritoriale ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării. El a arătat că, în acest scenariu, toate partidele vor pleca de la zero și că reforma este necesară pentru ca România să obțină mai multe fonduri europene, în caz contrar localitățile sub 3.000 de locuitori urmând să rămână condamnate la subdezvoltare.