Donald Trump l-a invitat pe Nicușor Dan la prima întâlnire a „Consiliului de Pace” de la Washington…
Donald Trump l-a invitat pe Nicușor Dan la prima reuniune a ”Consiliului de Pace” de la Washington, în 19 februarie
Președintele municipiului București, Nicușor Dan, a anunțat cu mândrie primirea unei invitații pentru a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, eveniment programat să aibă loc la Washington pe data de 19 februarie. Nicușor Dan a specificat pe platforma sa de socializare că participarea României la acest consiliu va fi decisă în urma unor consultări cu partenerii americani, vizând formatul întâlnirii, în special în ceea ce privește statele care nu sunt membre ale Consiliului, dar doresc să adere prin revizuirea Cartei organizației.
Într-o postare pe Facebook, președintele a subliniat importanța eforturilor Administrației SUA în promovarea păcii și a menționat că, odată cu invitația de a se alătura Consiliului de Pace, a fost demarat un proces de consultare cu Statele Unite. Scopul acestor discuții este de a clarifica modul în care anumite prevederi ale Cartei Consiliului pot fi interpretate sau revizuite, pentru a fi complet compatibile cu obligațiile internaționale pe care România le-a asumate anterior.
Nicușor Dan a explicat că decizia privind participarea României la reuniunea din 19 februarie va fi contingentată de rezultatele negocierilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii și la implicarea statelor care, ca România, nu sunt membre în prezent, dar care doresc să adere la acest consiliu, sub rezerva unei posibile revizuiri a Cartei. De asemenea, el a reiterat deschiderea României de a contribui la stabilizarea situației din Orientul Mijlociu, subliniind parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Administrația Trump lucrează la organizarea acestei reuniuni, despre care au raportat surse de informație ca fiind prima sesiune a Consiliului pentru Pace. Statele Unite au trimis invitații oficiale pentru acest eveniment, descriindu-l ca o „ședință inaugurală”, iar locația aleasă este Institutul American pentru Pace, redenumit recent de către președintele Donald Trump. Oficialii americani au indicat că scopul întâlnirii include și strângerea de fonduri, deși detaliile rămân departe de a fi complet stabilite.
Această întâlnire va marca un important pas înainte pentru discuțiile referitoare la pace și stabilitate internațională, evoluție confirmată de prezența a circa douăzeci și patru de țări care au semnat un acord recent în acest sens. Printre altele, premierul ungar Viktor Orban a informat că va participa, subliniind implicarea activă a Uniunii Europene în acest demers internațional.
Nicușor Dan, pe 29 ianuarie, a recunoscut onorabila invitație de a se alătura Consiliului pentru Pace, totodată exprimând îngrijorări legate de redactarea Cartei organizației, care a generat unele probleme pentru România și alte state. Astfel, el a declarat că un număr considerabil de țări au intrat într-un proces de negociere pentru modificarea acestui document, un proces ce poate dura „săptămâni sau chiar luni”.
Referitor la posibilitatea acceptării invitației, Nicușor Dan a explicat că România, recunoscând parteneriatul strategic cu Statele Unite, își manifestă dorința de a contribui activ la inițiativele de pace, dar subliniind totodată necesitatea respectării angajamentelor internaționale deja asumate, cum ar fi cele stipulate în Carta ONU sau în tratatele Uniunii Europene.
Pe de altă parte, Italia, prin vocea ministrului său de externe, Antonio Tajani, și-a exprimat dezacordul total privind participarea la Consiliul pentru Pace al lui Trump, invocând probleme constituționale insurmontabile. Tajani a formulat, de asemenea, disponibilitatea Italiei de a discuta despre inițiative de pace în alte contexte, inclusiv despre sprijinul oferit în Gaza.
Astfel, liderii politice din Europa, inclusiv din Franța și Regatul Unit, au ridicat semne de întrebare și îndoieli legate de viabilitatea și legitimitatea acestui „Consiliu pentru Pace” condus de Trump. Ideea fondării acestui consiliu a fost inițiată în contextul eforturilor SUA de a susține un proces de pace în regiunea Gaza, însă acești pași au reizbucnit întrebări, atât pe plan legislativ, cât și pe cel diplomatic, pe fondul unei concentrații de putere semnificative într-o singură persoană, lucru ce suscitează multe controverse internaționale.
