Cseke Attila: Din aprilie, eliminăm taxele pentru extrasele de carte funciară.
Eliminarea taxelor pentru extrasele de carte funciară: o mișcare istorică sau doar o strategie politică?
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a surprins opinia publică printr-un anunț ce miroase mai degrabă a măsură populistă decât a schimbare structurală. Începând din aprilie, proprietarii imobilelor nu vor mai plăti taxele aferente obținerii extraselor de carte funciară. Decizia pare o gură de aer pentru cetățenii sufocați de birocrație, dar în realitate este o mișcare întârziată într-un sistem învechit care, de ani buni, taie chitanțe fără justificare.
Potrivit comunicatului oficial, statul ar urma să renunțe la încasarea unor sume care, până acum, totalizau aproximativ 60 milioane de lei anual. Evident, până aici, totul pare o victorie pentru contribuabil. Însă întrebarea rămâne: de ce acest „cadou” vine abia acum? Din această înlăturare de taxe, cine trage de fapt foloasele – cetățeanul sau electoratul politicienilor care vor să puncteze la capitolul simpatie publică?
Statul, generos doar când îi convine
„Statul este pentru cetățean, nu cetățeanul pentru stat”, declară ministrul Cseke Attila. O frază care sună frumos pe hârtie, dar care deschide un șir lung de întrebări. Dacă această viziune era atât de fermă, de ce românii au fost obligați atâția ani să scoată bani din buzunare pentru servicii prestate „din oficiu” de structuri publice? ANCPI, acea agenție aparent binevoitoare care administrează extrasele de carte funciară, este finanțată oricum din taxe și impozite. Practic, până acum, am plătit dublu pentru același serviciu.
Taxele de 20-25 de lei pentru extrasele funciare par simbolice, dar însumate la nivel național, aceste cifre arată cât de adânc este înrădăcinată practica de stoarcere financiară a populației. Acest obicei de a face business pe umerii oamenilor obișnuiți spune multe despre prioritățile reale ale administrației publice.
Un pas în față, doi pași înapoi
Eliminarea acestor taxe se aplică strict doar proprietarilor. Cei care nu dețin terenuri sau imobile, dar care solicită extrase pentru alte scopuri, vor continua să fie taxați. Mai mult, gratuitatea este limitată în timp și va fi oferită online abia după 2 iunie. În epoca digitalizării, această întârziere frizează ridicolul. Care ar fi fost motivul să nu existe o implementare imediată, completă? Este greu de crezut că introducerea unui serviciu complet digital necesită săptămâni întregi, având în vedere disponibilitatea infrastructurii digitale.
Și asta nu este tot. Tabloul devine și mai sumbru când ne amintim că în anul precedent s-au eliberat 3.5 milioane de extrase de carte funciară. Cum se justifică un volum atât de mare de cereri într-un sistem care ar fi trebuit să fie transparent și accesibil? Adevărul este că această măsură vine târziu și lasă impresia unui deja vu electoral, mai degrabă decât unei intenții reale de reformă.
Sistemul, mereu în favoarea sa
Afirmațiile din discursul oficial nu ne scutesc de un gust amar. Ideea că „serviciile publice trebuie să fie servicii oferite oamenilor, nu generatoare de profit” ridică o dilemă majoră: unde a fost această mentalitate până acum? Eliminarea taxelor este o recunoaștere tardivă că populația a fost taxată inutil timp de ani de zile. Însă, în loc de scuze, cetățeanului i se oferă reducția ca o binefacere divină.
Cuvintele ministrului trebuie privite prin prisma a ceea ce nu spune: statul le datora asta cetățenilor încă de la început. Lunga perioadă în care aceste taxe au fost stoarse din bugetele personale ale românilor reprezintă o dovadă clară că administrația publică și-a pierdut scopul principal – acela de a servi în mod onest oamenii care o plătesc.
Așadar, deși măsura vine ca o veste bună, nu trebuie să ne pierdem vigilența. Gestul aparent generos maschează ani de incompetență și birocrație opresivă. Când statul începe să facă lucruri care ar fi trebuit să fie evidente de mult timp, cetățeanul are obligația morală să-și pună întrebări. Cine scapă, de fapt, mai ieftin – cetățeanul sau statul?
