Ciprian Ciucu acuză politica „listelor negre” a partidelor gata să „urască și lovească”
Haos politic și listele negre: o nouă modalitate de dezbinare
Într-o Românie deja sfâșiată între extreme politice și sociale, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, ridică un semnal de alarmă asupra unui concept de-a dreptul înfricoșător: politica „listelor negre”. Aceste liste, ce includ scriitori, actori, profesori și politicieni, sunt vehiculate în mediul online tocmai pentru a învrăjbi și a desemna vinovați scapegoat ai unor frustrări colective. Ciucu numește fenomenul „absolut oribil” și pune reflectorul asupra amplificării dezbinării prin intermediul rețelelor sociale, transformate într-o armă periculoasă a urii.
Culmea ironiei – dar și a tragediei – este că tocmai mediile democratice care ar trebui să faciliteze un dialog deschis și liber sunt folosite pentru a murmura otrava urii. Retorica politicienilor care vor „să vândă, să supună, să lovească” se potrivește perfect cu tabloul unui climat social toxic. Iar acest fenomen pare alimentat constant de lipsa unor vociferări serioase împotriva extremismului. Este mai simplu să taci, să acționezi din umbră sau să ignori tumultul, cum fac prea mulți conducători.
Fascismul modern mascat
Ciucu, care evocă trecutul comunist și eforturile de a-l lăsa în urmă, trage un nou semnal de alarmă: suntem la un pas de a aluneca din nou într-un abis ideologic periculos. Fascismul despre care vorbește nu este unul clasic, ci o versiune reîmprospătată, alimentată de partide ce susțin poziții controversate – cum ar fi cele pro-Rusia – și care nu se dau înapoi în fața metodei murdare de a semăna discordie între cetățeni.
Din nefericire, circulația „listelor negre” aduce aminte de practici sovietice și totalitariste, părând o metodă ieftină dar extrem de eficientă pentru stigmatizarea și reducerea la tăcere a vocilor critice. Cum e posibil ca într-o societate modernă și declarativ democratică astfel de tactici să apară fără o reacție fermă?
Problema mai mare: indiferența colectivă
Deparazitarea acestui climat otrăvit necesită, evident, mai mult decât discuții morale. Recent, se poate observa cum cetățenii încep să obosească în fața avalanșei de manipulări și tensiuni, reacționând cu un dezinteres alarmant. Este exact ce aceia care promovează haosul își doresc: o populație resemnată și incapabilă de reacție. Nici măcar scandalul „listelor negre” nu pare să fi fost un factor de mobilizare, ceea ce subliniază falimentul comunicării politice actuale.
În lipsa unei lupte coerente împotriva acestor derapaje, rămâne un teren fertil pentru ca extremismele să înflorească. Un stat care nu încurajează implicarea cetățenilor săi în apărarea propriilor valori fundamentale este un stat ce își asumă cu inconștiență propriul declin.
O concluzie amară neformulată
Eforturile izolate, precum cele ale lui Ciucu, vor fi sortite eșecului dacă nu se coagulează un front unit împotriva practicilor rușinoase ale unei politici distructive. Promovarea urii și a dezbinării – fie prin „liste negre” sau alte metode perfide – reprezintă dovada cea mai clară a eșecului major al leadership-ului politic în România. În cele din urmă, tăcerea și inacțiunea maselor nu fac decât să alimenteze acest sistem bolnav.
