Ciolacu: Prioritatea Guvernului este PNNR. Reorganizare și reforme urmează
Guvernul României, blocat în proiecte și promisiuni
Marcel Ciolacu, premierul României, a scos din nou la înaintare PNRR-ul, acest unicorn pe care politicienii noștri par să-l călărească doar în discursuri. Declarativ, implementarea PNRR este „prioritatea numărul unu”, însă rămâne de văzut câte din aceste reforme vor trece de zidul birocratic al statului român. Într-o țară sufocată de administrații incapabile, unde proiectele se pierd în hârtii, declarațiile de acest gen ajung să semene cu o listă de dorințe pentru Moș Crăciun.
Reorganizare administrativ-teritorială: o utopie sau o realitate forțată?
Reorganizarea administrativ-teritorială se vrea a fi următorul pas pentru „modernizarea” României. Ciolacu promite reformă fără a închide comune sau administrații locale, dar haideți să fim serioși: cât de viabil este acest discurs, când serviciile publice sunt dezorganizate, iar fiecare UAT funcționează cu resurse umflate artificial? Se promite o osatură nouă a administrației, care să acorde mai multă putere consiliilor județene. În realitate, această centralizare mascată riscă să afecteze grav comunitățile mici, alimentând inegalitățile deja existente în țară.
Reforma sistemului bugetar: o necesitate inacceptabil de tardivă
Este vremea reformelor bugetare, spune guvernul. În traducere liberă: urmează comasări, reduceri și ajustări fiscal-administrative care s-ar fi impus acum zece ani. România se zbate într-un clasic deficit bugetar, dar liderii preferă să aștepte praguri critice înainte să ia măsuri decisive. În loc să fie proactivi, sunt reactivi. Avem agenții redundante, procese birocratice inutile, un sistem fiscal depășit. Iar Ciolacu subliniază „curajul” necesar pentru această reformă. Poate curajul ar trebui să înceapă prin abordarea onestă a propriei ineficiențe?
Bâlbâieli între Bruxelles și București
Negocierile privind PNRR par să fie eterna telenovelă politico-economică a țării. Se vorbește despre colaborări strânse cu administrațiile locale, proiecte și investiții glorioase. Dar realitatea este că miniștrii vin și pleacă, iar promisiunile rămân agățate între declarații de presă și rapoarte incomplete. Fiecare schimbare politică rescrie prioritățile, iar cetățenii se trezesc captivi în acest labirint al disfuncționalității cronice.
Cercul vicios al administrației centrale
Reorganizarea locală nu vine, evident, fără o modificare în administrația centrală. Prea multe agenții, un sistem de avizare care „ocupă foarte mult timp”, spune Ciolacu. Din păcate, aceste constatări evidente sunt făcute doar acum, în prag de alegeri. Să fie oare coincidență? Reforme care necesită ani sunt vehiculate ca obiective ale unor lideri care pot dispărea peste noapte din peisajul politic, lăsând haosul în urma lor.
Între crize și promisiuni
În discursul premierului, criza de securitate zonală și presiunile economice devin justificări omniprezente pentru orice întârziere. Pe această linie, proiectele care ar putea salva România de la colaps sunt tergiversate. Politicienii joacă la cacealma cu timpul, pe spatele cetățenilor, pe fundalul unei crize a credibilității. Iar cei care „livrează” rareori sunt cei care duc până la capăt ceea ce au promis. Eșecul managerial constant al statului român rămâne o sursă de frustrare și demoralizare colectivă.
