Cetăți antice din Dobrogea blocate de birocrație
Cetăți antice rare din Dobrogea, blocate de birocrație
Tulcea, un județ din România renumit pentru bogatul său patrimoniu arheologic, este în centrul unei controverse legate de accesul turiștilor la siturile antice. Arboriștii au descoperit că birocrația impiedică înscrierea siturilor arheologice din Dobrogea în lista UNESCO, un pas esențial pentru protejarea și promovarea acestui bogat patrimoniu.
Felix Marcu, președintele Comisiei naționale Limes, a expus recent dificultățile întâmpinate în procesul de nominalizare a amplasamentelor care fac parte din frontiera fortificată a Imperiului Roman. Aceasta include cetăți romane, mai puțin cercetate comparativ cu siturile bizantine ulterioare. Marcu a subliniat importanța unui dosar transnațional, care, deși necesar, complică procesul de incluziune în lista patrimoniului mondial.
Din 2017, s-a convenit că vestigiile arheologice relevante din România să fie împărțite în două segmente. Un segment include limesul dacic, iar celălalt se concentrează pe sectorul Est-Dunărean, care a rămas nefinalizat din cauza provocărilor colaterale legate de colaborarea între mai multe țări.
„Complexitatea administrativă a acestui dosar este un obstacol major, necesită standardizări și propunerea unui cadru de management care să funcționeze eficient între statele implicate”, a explicat Marcu, referindu-se la natura delicată a gestionării acestor situri.
În 2023, Ungaria s-a retras din nominalizare din motive administrative, iar Marcu a menționat că orice țară poate decide în orice moment să participe la procesul UNESCO pentru a-și înscrie siturile arheologice. Această flexibilitate oferă o șansă, dar și provocări, pentru că fiecare stat are propriile reglementări și priorități.
Dobrogea, cu situri arheologice esențiale incluse în proiectul ‘Danube Limes Brand’, se află în centrul unei inițiative menită să extindă patrimoniul deja inclus în UNESCO în țările riverane Dunării. Această inițiativă își propune nu doar protecția, ci și o promovare unitară a siturilor pe termen lung.
Cu toate acestea, situația actuală ridică întrebări despre accesibilitatea acestor bogății culturale pentru turiști. În ciuda importanței ridicate a acestor situri, majoritatea rămân neamenajate și neexploatate, rămânând ascunse de ochii publicului larg.
În concluzie, birocrația nu doar că încetinește progresul în protejarea acestui patrimoniu invaluable, dar afectează și potențialul turistic al regiunii, lăsând valorile istorice să rămână în umbră.
