Ce jaloane PNRR trebuie să îndeplinească România și care sunt legile esențiale de adoptat până pe 31 august
Ce jaloane PNRR mai are de îndeplinit România și care sunt legile critice care trebuie adoptate până la 31 august
România se află în imposibilitatea de a finaliza cerințele stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în termenul limită, având de îndeplinit 8 jaloane esențiale, legate de adoptarea a 6 legi fundamentale în Parlament. Întregul pachet de investiții, estimat la aproximativ 10 miliarde de euro, constituie aproape o treime din totalul investițiilor publice programate de guvern.
Din cele 6 legi necesare, două se află încă în proces de adoptare: legea salarizării este blocată, iar legea ANI nu a fost încă promulgată. Toate aceste măsuri reprezintă, de asemenea, condiționări pentru accesarea fondurilor de care România are un urgentă nevoie.
Lista jaloanelor cu legile asociate care trebuie îndeplinite include, printre altele, actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică, conectat la „Legea ANI”. Această lege a duce la o serie de controverse, în special în urma adoptării unui amendament contestat, care ar putea afecta procesul legislativ.
Numai îndeplinirea acestor jaloane va permite României să acceseze cele 10 miliarde de euro, iar neîndeplinirea lor va atrage penalități de câte 771 milioane de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate.
Detalii asupra jaloanelor și legilor critice
Printre jaloanele consecutive se numără:
1. Jalonul 431, care necesită actualizarea cadrului juridic de integritate, având un impact semnificativ asupra transparenței și bunei guvernări în funcția publică.
2. Jalonul 509, ce vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat în scopuri regenerabile, o lege deja adoptată.
3. Jalonul 315, menit să dezvolte sistemul de planificare urbană, inclusiv reformele administrative prin Codul Urbanismului.
4. Jalonul 119a, asociat reformei pieței de energie electrică, care este legat de controversata lege a decarbonizării.
5. Jalonul 128, care se concentrează pe decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire.
6. Jalonul 197, dedicat reformei ANAF, pentru a crește conformarea fiscală și îmbunătăți eficiența administrativă.
7. Jalonul 4, vizând modernizarea sistemului național de gospodărire a apelor, o parte esențială în gestionarea riscurilor hidrice.
8. Jalonul 420, care prevede o reformă în salarizarea din sectorul public, dar a generat nemulțumiri semnificative în rândul funcționarilor.
În concluzie, România se află într-o situație delicată, cu o fereastră de oportunitate restrânsă pentru a-și finaliza angajamentele din PNRR. Nepromulgarea sau blocarea acestor legi critice ar putea avea repercusiuni serioase asupra stabilității financiare a țării și asupra dezvoltării durabile pe termen lung.
