Ce afirmă Kelemen Hunor despre persoanele propuse pentru conducerea Serviciilor: „Nu s-a putut, președintele…
Declarațiile lui Kelemen Hunor privind conducerea serviciilor de informații
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a abordat recent tema numirilor pentru conducerea Serviciilor Române de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE), subliniind lipsa de susținere pe care președintele Nicușor Dan a întâmpinat-o în demersurile sale. Într-un interviu oferit la Prima TV, Hunor a explicat că, în prezent, nu există un control parlamentar adecvat asupra acestor servicii, așa cum se întâmplă în democrațiile consolidate,și a formulat o serie de propuneri pentru îmbunătățirea situației.
Reforma serviciilor de informații
Liderul UDMR a criticat, de asemenea, lipsa unei reforme semnificative în structurile interne ale acestor instituții, evidențiind importanța unei schimbări de mentalitate și organizare. „Au trecut totuşi 35 de ani. Nu spun că n-au fost schimbări, au fost schimbări faţă de ce a fost la început. Dar control civil în acest moment nu prea există”, a declarat Hunor, subliniind nevoia urgentă de a aduce serviciile românești în rând cu modelele din Statele Unite și Germania.
Persoanele vehiculate pentru conducerea SRI și SIE
În ceea ce privește numele evocate pentru a prelua conducerea SRI și SIE, cum ar fi avocatul Gabriel Zbârcea și fostul ambasador Marius Lazurca, Kelemen Hunor a confirmat că au avut loc discuții, dar a punctat că fără susținerea partidelor, numirile nu s-au putut concretiza. Acesta a insistat asupra necesității ca orice numire viitoare să vină cu angajamentul de a iniția o reală reformă a instituțiilor respective.
Nevoia de servicii de inteligență eficiente
Apreciind importanța serviciilor de informații puternice, Kelemen Hunor a adăugat că reforma trebuie să vină cu o schimbare profundă a modului în care aceste instituții funcționează. „Avem nevoie de servicii de intelligence foarte puternice, dar e nevoie şi de o schimbare de atitudine, de perspectivă, de funcţionare”, a concluzionat el.
Provocările legislative privind numirile
Hunor a subliniat că, deși constituțional, președintele României are responsabilitatea de a propune șefii serviciilor secrete, numirile sunt supuse aprobării Parlamentului. Astfel, interacțiunea dintre președinte și partidele din coaliție este esențială pentru avansarea acestor propuneri, care trebuie să reflecte nu doar competența, dar și un angajament ferm față de reformă.
Concluzie
În contextul actual, Kelemen Hunor a evidențiat dificultățile întâmpinate în reformarea serviciilor de informații și a pledat pentru un control civil și parlamentar mai riguros asupra acestor instituții. Astfel, discuțiile despre numirile potențiale la conducerea SRI și SIE sunt mai mult decât o chestiune administrativă – ele reprezintă o oportunitate crucială de a promova un model de inteligență care să răspundă nevoilor actuale ale societății românești.
