CCR analizează noua Lege ANAF. Sesizarea se referă la amendamentul AUR privind averile partenerelor și…

Surse: CCR amână decizia pe sesizările de neconstituționalitate la Legea ANI

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pronunțarea asupra sesizărilor de neconstituționalitate vizând noua Lege a integrității. Aceste sesizări au fost formulate de un grup de 27 de senatori din partidele USR și PNL, precum și printr-o acțiune separată din partea președintelui Nicușor Dan. Amânarea a fost stabilită pentru data de 17 august 2026, la ora 11:00, conform surselor Antena 3 CNN.

În contextul acestei legi, se remarcă amendamentele adoptate care sunt contestate. În special, amendamentul „Fritz” propus de PSD, precum și cel depus de AUR, care impune obligația de a publica declarațiile de avere și de interese ale partenerelor de viață ale demnitarilor. Aceste modificări au stârnit un val de controverse în rândul parlamentarilor, USR acuzând că noile prevederi sunt neconstituționale.

În ce privește Legea ANI, contestatarii susțin că amendamentele propuse introduc formulări care nu respectă principiile de drept și afectează drepturile cetățenilor. De exemplu, în cazul în care CCR va declara legea ca fiind constituțională, aceasta va putea fi promulgată, dar, dacă verdictul va fi de neconstituționalitate, se va deschide o fereastră temporară pentru remedierea eventualelor probleme până la sfârșitul lunii august.

Printre criticile aduse amendamentului AUR se numără ideea că acesta ar fi fost conceput specific pentru a viza relațiile personale ale președintelui, existând voci care susțin o motivație politică în spatele acestei controverse. Același amendament a fost atacat și de președintele Nicușor Dan, care a argumentat că separația ar trebui menținută între viața privată a demnitarilor și obligațiile publice.

Amendamentul impune, printre altele, că soții sau partenerii de viață ai demnitarilor trebuie să depună, în aceleași termene, declarații de avere și de interese, dar rămâne în continuare neclar cum vor fi verificate aceste relații, ceea ce a stârnit întrebări în rândul parlamentarilor cu privire la aplicarea sa.

De asemenea, se ridică și problema retroactivității sancțiunilor pentru cei care au fost declarați incompatibili sau în conflict de interese sub vechea legislație, ceea ce contravine principiului că legea nu poate dispune în mod retroactiv, conform Articolului 15 din Constituție.

Contestațiile aduse împotriva legii subliniază, în fond, o tensiune politică mai amplă și conflictul dintre diferite partide, iar dezbaterea de astăzi este simbolică în raport cu modul în care legislativul și executivul interacționează asupra reglementărilor ce țin de integritate în cadrul funcțiilor publice.