Boloş: România accelerează absorbția fondurilor europene
România se luptă cu absorbția fondurilor europene: realitate sau iluzie?
Marcel Boloș își asumă cuvinte mari în spațiul public: absorbția fondurilor europene va fi accelerată, cu aplicații de plată de 1,3 miliarde de euro depuse în primele trei luni ale anului. Sună bine, nu-i așa? Într-o țară în care eficiența birocratică este mai degrabă un mit urban, asemenea promisiuni ajung să fie doar aer expirat într-o sală deja sufocantă.
Mesajul triumfalist al ministrului a fost făcut public pe Facebook, platforma unde liderii politici par a-și găsi cele mai bune unelte de PR, dar mai puțin soluțiile reale pentru haosul din teren. Boloș laudă „mobilizarea” echipelor sale, menționând că „programul Politicii de Coeziune 2021-2027 este intens monitorizat”. Și totuși, ce ascunde această performanță mascată de cuvinte pompoase și fraze bine ticluite?
Spectacolul promisiunilor: cifrele mari și problemele nerostite
Nu ne putem opri să ne gândim: câte dintre aceste aplicații vor trece de analiza și aprobarea Comisiei Europene? Ce procent din aceste fonduri va vedea cu adevărat lumina zilei și câte proiecte se vor opri la stadiul de „pe hârtie”? La fel ca întotdeauna, România are un talent extraordinar de a se prezenta ca motor al progresului, dar uităm să ne uităm sub capotă, unde piesele se mișcă greoi sau… deloc.
Boloș ne vorbește despre „mobilizarea șefilor Autorităților de Management”. Care mobilizare? Avem deja un lung istoric al gafelor gestionării fondurilor europene, unde companiile plătite să implementeze proiecte sunt blocate de licitații sabotate, apeluri cu întârziere și birouri adunate mai degrabă pentru cafea decât pentru decizii.
Eficiență sau PR electoral?
Această grabă de depunere a aplicațiilor pentru fonduri europene ridică multe semne de întrebare. Este vorba de un proces solid, pe termen lung, menit să creeze infrastructură și oportunități? Sau, mai degrabă, o acțiune pripită destinată câștigării simpatiei populare, într-un climat politic destul de fragil? Cu alegeri prezidențiale și parlamentare în apropiere, aceste „realizări” se aliniază perfect unui efort de PR electoral contaminat de falsitatea caracteristică politicii românești.
România – oglinda contradicțiilor
Pe de o parte, avem cifre generoase care le spun cetățenilor ceea ce vor să audă. Pe de altă parte, realitatea din teren arată un sistem șchiop de management al fondurilor, fragmentat de corupție și haos managerial. Birocrația densă și lipsa unei viziuni clare fac din România un exemplu paradoxal unde speranțele europene sunt sufocate de capcanele locale. Și, într-un scenariu tipic, cel care pierde este întotdeauna cetățeanul de rând.
