Bolojan anunță că nu sunt fonduri pentru majorările solicitate de sindicate în Legea salarizării: „Sub nicio formă, nu pot fi acoperite”

Declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan

Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut recent o declarație importantă în care a subliniat lipsa fondurilor necesare pentru a acoperi majorările cerute de sindicate în cadrul Legii salarizării. El a afirmat că anvelopa financiară disponibilă pentru creșterea salariilor în sectorul public s-ar putea situa între 11 și 12 miliarde de lei pentru anul următor, evidențiind astfel constrângerile bugetare cu care se confruntă România.

Contextul financiar actual

Bolojan a remarcat că majorările salariale nu pot depăși ritmul de creștere a produsului intern brut (PIB) și că trebuie să fie corelate cu încasările statului. Aceasta înseamnă că orice promisiune sau solicitare a sindicatelor trebuie să fie realizabilă din punct de vedere bugetar, un aspect care este esențial pentru stabilitatea economică a țării.

Impactul asupra bugetului și economiei

Premierul interimar a amintit de riscurile pe care le implică o eventuală creștere nemodulată a salariilor, acuzând că astfel de măsuri ar putea duce la scăderea ratingului de țară al României. Bolojan a explicat că o astfel de greșeală ar avea efecte negative pe termen lung, inclusiv pentru viitoarele guverne care ar fi obligate să facă tăieri în buget, afectând atât salariile reale, cât și cele din sectorul privat.

Condiții stricte pentru cheltuielile salariale

Se știe că ponderea cheltuielilor salariale în PIB este un alt element crucial pe care Bolojan l-a adus în discuție. În prezent, aceste cheltuieli constituie 8,1% din PIB, iar se preconizează că, până în 2024, vor ajunge la 9,4%. România trebuie să reducă această proporție la 7,9% până în 2030, iar limitările financiare sunt stricte.

Estimări de creștere și deficit bugetar

Premierul a făcut referire și la estimările de creștere nominală a PIB-ului pentru anul viitor, care se așteaptă să fie de circa 6,7% la începutul anului, crescând chiar la 7% la mijlocul acestuia. Acest lucru ar permite o anvelopă de valsare de aproximativ 11 miliarde de lei, dar există și o variantă minimă, unde fondul de salarii ar putea crește de la 166 de miliarde de lei la 174 de miliarde de lei, totuși în limita disponibilului bugetar.

Provocările viitoare

Bolojan a avertizat că, în absența unei reduceri a deficitului, sumele colectate de la cetățeni riscă să fie deviate spre plata dobânzilor, afectând astfel investițiile necesare pentru dezvoltarea societății. România trebuie să reducă deficitul bugetar la 5,3% din PIB anul viitor, un obiectiv deosebit de ambițios care va necesita o gestionare prudentă a cheltuielilor publice.

Fondurile europene și angajamentele internaționale

Un alt factor de presiune asupra bugetului va fi reducerea fondurilor europene care sunt disponibile pentru investiții, Bolojan notificând că o sumă semnificativă de peste 8 miliarde de euro din PNRR nu va mai fi inclusă în bugetul pentru anul viitor. Cheltuielile pentru apărare rămân, de asemenea, esențiale, România având angajamente internaționale în acest sens.

Necesitatea unui buget echilibrat

Concluzionând, Bolojan a subliniat că următorul guvern va avea responsabilitatea de a crea un buget care să rețină nivelul investițiilor, să reducă deficitul și să asigure distribuirea echitabilă a creșterilor salariale și a pensiilor. Acest lucru se arată a fi o provocare semnificativă, având în vedere constrângerile financiare existente.

Poziția PNL și anticiparea votului

Premierul a afirmat că grupurile parlamentare ale PNL sunt pregătite să susțină orice proiect de lege care respectă aceste principii, subliniind importanța unui acord politic pentru a putea avansa în direcția dorită. Votul ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, semn că procesul legislativ se află în plină desfășurare.