Bolojan a retras majorarea salariilor la Monetărie în ultima ședință de Guvern înainte de moțiune…

Deciziile recente ale Guvernului Bolojan privind salariile

În cadrul ultimei ședințe de Guvern, desfășurată înainte de moțiunea de cenzură, s-au produs modificări notabile pe ordinea de zi. Una dintre cele mai discutate decizii a fost retragerea memorandumurilor care prevădeau majorarea salariilor pentru angajații de la Monetărie și Imprimerie. Această acțiune a suscitat critici, având în vedere așteptările angajaților care urmau să beneficieze de o indexare a salariilor cu 6,5%, conform creșterii prețurilor prognozate pentru anul 2026.

Contextul financiar și dorințele primarilor

A fost menționat că Guvernul, condus de Ilie Bolojan, a aprobat două ordonanțe de urgență prin care se alocă fonduri suplimentare pentru unitățile administrativ-teritoriale. O primă ordonanță prevede alocarea a 10 miliarde de lei, pe care primarii le pot accesa fără dobândă, asigurând astfel o mai bună gestionare a proiectelor din PNRR. Oferirea acestor sume indica o încercare de a sprijini primăriile care se confruntau cu bugete deficitare și care nu mai puteau să acceseze credite pe piață.

Abordarea ministerială față de cheltuielile salariale

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a justificat decizia de a nu onora majorările salariale prin sublinierea că sunt și alte instituții care au nevoie de fonduri, care vor fi discutate în cadrul unei ședințe viitoare. De asemenea, au fost retrase și alte proiecte importante de pe ordinea de zi, cum ar fi o ordonanță care propunea acordarea unei prime didactice de 1.500 de lei pentru profesori, similară cu cea din anul precedent.

Conținutul memorandumurilor retrase

Memorandumurile retrase conțineau prevederi clare pentru creșterea cheltuielilor salariale față de nivelul realizat în anul 2025, mai precis pentru Regia Autonomă „Monetăria Statului”. Se stipula că angajații care reușeau să îndeplinească criteriile pot beneficia de o creștere substanțială a salariilor, în conformitate cu indicele de creștere a prețurilor. De asemenea, se prevedea ocuparea posturilor vacante existente, ceea ce implica o gestionare mai eficientă a resurselor umane.

Impactul financiar al majorărilor salariale

Reprezentanții Ministerului de Finanțe estimau un impact financiar semnificativ, de aproximativ 1.776 mii lei, dacă se aplica majorarea salariilor pentru o perioadă de nouă luni. Aceasta era o argumentare destinată susținerii necesității măsurilor de austeritate, având în vedere situația economică incertă care punea presiune asupra bugetului de stat.

Critici și reacții

Retragerea acestor propuneri a stârnit nemulțumiri în rândul angajaților, dar și critici din partea opoziției și a sindicatului care reprezenta interesele acestora. Mulți considerau că această decizie este un indiciu clar al priorităților greșite ale Guvernului în contextul actual, punând în lumina reflectoarelor tensiuni mai vechi legate de politica salarială și de stabilitatea economică a țării.