A fost declarată stare de alertă la nivel național. Bolojan anunță o situație critică pe Dunăre.
Stare de alertă la nivel național din cauza crizei energetice
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, starea de alertă la nivel național pentru luna august, ca răspuns la situația critică generată de scăderea producției de energie electrică. Aceasta este o consecință directă a secetei persistente și a debitelor scăzute în râuri, în special pe fluviul Dunărea, unde nivelul apei a ajuns la un minim istoric.
Impactul asupra producției de energie
Bolojan a explicat că, în urma acestor condiții, centrala de la Cernavodă a avut de suferit, unul dintre grupurile de producție fiind oprit temporar. El a subliniat că România, alături de Ungaria, și-a redus semnificativ capacitatea de producție la jumătate, iar riscurile de închidere a celui de-al doilea grup sunt reale. Producția de energie electrică va scădea cu 20% la nivel național, iar în orele de vârf, importurile de energie vor crește semnificativ, posibil până la 2.500 de MW.
Cererea internațională și soluțiile propuse
Premierul a menționat că s-au purtat discuții cu oficialii ucraineni pentru a obține ajutoare din partea centralelor nucleare ale Ucrainei, iar coordonarea cu companiile energetice din Bulgaria și Grecia este esențială pentru a asigura necesarul energetic. De asemenea, Bolojan a cerut tuturor centralelor pe gaz și cărbune să funcționeze la capacitate maximă, pentru a suplimenta producția de energie. Autorizările de urgență pentru capacitățile de producție regenerabilă, cum ar fi fotovoltaicele, au fost solicitate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul energiei (ANRE).
Economisirea energiei și apelul către populație
Premierul a făcut un apel către cetățeni, companii și autorități să implementeze măsuri de economisire a energiei, în special în orele de seară, unde cererea crește. Estimările arată că, din cauza secetei, precipitațiile vor rămâne scăzute în următoarele două săptămâni, ceea ce va influența și mai mult cererea de energie.
Critici la adresa eficienței administrative
Bolojan a subliniat, de asemenea, problemele structurale legate de implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii energetice, menționând întârzierea în finalizarea centrelor pe gaz și a capacităților fotovoltaice. El a tras un semnal de alarmă asupra incapacității administrative, descriind cum gestionarea slabă a acestor proiecte a dus la o situație care acum pune în pericol securitatea energetică națională.
Concluzii și perspective
Situația actuală naște îngrijorări serioase pentru sistemul energetic din România, iar măsurile adoptate sunt de maximă urgență. Bolojan a accentuat importanța colaborării internaționale și a determinării autorităților locale de a răspunde prompt la provocările generate de această criză. O strategie pe termen lung este necesară pentru a evita repetarea unor asemenea probleme în viitor.


