Neacșu semnalează UDMR că reforma administrativă trebuie să țină cont de componenta etnică
Reforma administrativă începe cu comasarea comunelor mici, nu cu noua hartă a județelor
Reforma administrativă va debuta de la nivelul cel mai de jos al administrației, prin unirea comunelor și orașelor mici care nu se pot întreține din resurse proprii, iar abia după aceea Guvernul va discuta despre o nouă hartă a județelor sau a regiunilor. Declarația a fost făcută de vicepremierul Marian Neacșu, care a precizat că proiectul ar urma să ajungă în Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului până la jumătatea lunii martie.
Neacșu: „Undeva în maxim 15 martie am vrea să mergem cu proiectul”
Vicepremierul a explicat că Executivul intenționează să prezinte în același timp atât reforma administrativă, cât și reorganizarea companiilor de stat, dar nu exclude ca parcursurile celor două să fie ușor diferite, întrucât reforma administrativă este mai complicată. Întrebat dacă nu se teme că Guvernul ar putea cădea din cauza acestor reforme, Neacșu a răspuns că ele sunt indispensabile și că România are o nevoie disperată de ambele.
Comunele cu sub 1.500 de locuitori, considerate nesustenabile
Vicepremierul a explicat că reorganizarea trebuie făcută de jos în sus, nu de sus în jos, iar prima etapă vizează autoritățile locale. El a arătat că nu își mai pot permite orașe cu 2.500 de locuitori sau comune cu 300-500 de locuitori și a menționat că aproximativ 468 de comune au sub 1.500 de locuitori și nu vor fi niciodată performante. De asemenea, circa 70% din comunele naționale nu au suficiente resurse financiare proprii pentru a-și constitui un buget și a trăi din banii lor. Într-o primă fază, Guvernul caută modalitatea de a avea o procedură de comasare voluntară, pe baza unor criterii clare și cu stimulente care să convingă autoritățile locale. Neacșu a precizat că această unire voluntară nu se aplică județelor, pentru care este nevoie de o analiză mult mai amănunțită.
Opt regiuni sau 15 județe? Decizia, amânată până după prima etapă
În spațiul public circulă mai multe variante pentru noua hartă a țării. Una dintre ele împarte România în opt regiuni, după actualele regiuni de dezvoltare, iar alta propune 15 județe, organizate după harta curților de apel. Întrebat care variantă i se pare funcțională, vicepremierul a evitat să aleagă, spunând că este foarte greu de apreciat acum și că decizia trebuie luată abia după prima etapă a reformei, când vor exista toate datele și studiile necesare. El a subliniat că populația nu este singurul criteriu și că noile structuri trebuie să se susțină economic și să fie centre de dezvoltare sau să fie creionate în jurul unor astfel de centre.
Componenta etnică, luată în calcul în noua hartă
Vicepremierul a recunoscut că noua hartă trebuie să țină cont și de comunitatea maghiară, în special în județele Harghita și Covasna. „Ne place sau nu ne place, componenta etnică este totuși una dintre ele”, a declarat Marian Neacșu. Precizarea vine în contextul în care liderii UDMR au criticat variantele propuse de PSD, iar Kelemen Hunor a calificat reforma drept „o reformă proastă” și a amenințat Guvernul cu o moțiune de cenzură.


