Un miliard de euro pierderi la stat. Patru companii au generat 90% din gaură

Un miliard de euro pierderi la stat. Patru companii au generat 90% din gaură

Companiile de stat pierd aproape un miliard de euro anual, iar patru dintre ele generează 90% din pierderi

Companiile de stat care înregistrează pierderi costă România aproximativ un miliard de euro în fiecare an, iar datoriile acumulate de-a lungul timpului ajung la circa 18 miliarde de lei. Declarațiile au fost făcute de vicepremierul Marian Neacșu, care a precizat că Guvernul va analiza fiecare companie în parte și va decide dacă o salvează, o închide sau o reorganizează.

1.639 de companii la care statul este acționar

Potrivit vicepremierului, în economia românească există 1.639 de companii la care statul este acționar. Dintre acestea, 165 sunt companii naționale, iar restul aparțin autorităților locale. În 2024, companiile naționale au avut pierderi de circa un miliard, iar aproape toate aceste pierderi, respectiv 90%, au venit de la doar patru companii.

„Sunt lucruri pe care le ducem cu noi de foarte mulți ani de zile”, a spus Neacșu.

CFR Marfă, cel mai grav caz

Cel mai grav caz este CFR Marfă, care a pierdut peste 600 de milioane și are datorii de peste 3 miliarde la ANAF și la alți creditori. Vicepremierul a fost categoric în privința soartei companiei: „CFR Marfă nu mai poate fi salvată”.

Compania a intrat în faliment, iar activele și activitatea ei au fost preluate de Carpatica Feroviară, o companie înființată de stat acum doi ani, care, potrivit lui Neacșu, funcționează în prezent eficient și pe profit.

Trei variante pentru restul companiilor

Pentru celelalte companii cu probleme, printre care CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia, statul are trei variante: „Unele vor fi salvate, altele vor fi închise, altele reorganizate”. Neacșu a precizat că deciziile nu vor fi luate peste noapte și nici de un singur om.

„Nu este o chestiune de decizie personală, nu este o chestiune pe care s-o luăm într-un grup restrâns de oameni”, a declarat vicepremierul, adăugând că este nevoie de o analiză riguroasă și de o bază de raportare unitară pentru a pune diagnosticul corect.

Pentru unele companii, Guvernul ia în calcul o infuzie de capital, însă astfel încât banii să nu fie considerați ajutor de stat, interzis de regulile europene. „Vom încerca inclusiv infuzie de capital, dar care să nu fie ajutor de stat, pentru a le crește performanțele”, a explicat Neacșu.

Situația TAROM

Întrebat dacă angajații TAROM trebuie să se teamă că își pierd locurile de muncă, Neacșu a răspuns: „TAROM-ul nu se desființează.” Situația companiei aeriene este însă complicată. TAROM a primit în trecut un ajutor de stat aprobat de Uniunea Europeană, pe baza unui plan de restructurare, dar România nu a îndeplinit condițiile acelui plan.

„Acum suntem în faza în care trebuie să găsim sursa de a da înapoi ajutorul pe care l-am primit și de a ține compania în viață”, a spus vicepremierul. El a pus problemele TAROM, ca și pe cele ale altor companii de stat, pe seama conducerii slabe din ultimii ani, spunând că ele „nu au ajuns întâmplător acolo, ci au ajuns tocmai pentru că au fost prost manageriate”.

Parteneriat cu o companie din Golf sau fuziune cu Aeroporturi București

Guvernul poartă discuții cu companii aeriene din zona Golfului pentru un parteneriat cu TAROM. „Ele sunt cele mai avansate în momentul ăsta și opiniez că avem șanse să ajungem la o înțelegere”, a declarat Neacșu. Condițiile negociate privesc angajații, avioanele, investițiile și relația cu aeroporturile din București.

„Ele vizează păstrarea numărului de personal la un nivel rezonabil, înnoirea flotei, condiții de investiții și relaționarea pe care ar avea-o cu Compania Națională Aeroporturi București”, a explicat vicepremierul.

Dacă această variantă nu funcționează, există și un plan B: statul ar putea să-și mărească participația la TAROM, iar investitorul să fie tot unul românesc, prin unirea TAROM cu Compania Națională Aeroporturi București.

De ce nu au funcționat reformele de până acum

Neacșu a amintit că Uniunea Europeană a cerut României, prin PNRR, criterii de performanță pentru membrii consiliilor de administrație ale companiilor de stat și reguli europene de guvernanță corporativă. Vicepremierul a fost secretar general al Guvernului în acea perioadă și a participat la scrierea legii și la înființarea autorității care trebuia să verifice performanța companiilor publice.

El a recunoscut că rezultatele nu au fost cele așteptate: „Nici autoritatea respectivă nu și-a îndeplinit rolul pentru care a fost creată și nici noi nu am reușit să oprim declinul multora dintre găurile negre”.

Poate ti-a scapat