România, locul 3 în Europa la votul cu extremiști. AUR a schimbat scena politică
România, pe locul trei în Europa la votul pentru partidele contestatare
România ocupă locul al treilea între cele 31 de democrații europene analizate, după ponderea voturilor acordate partidelor clasificate drept populiste, autoritare sau extremiste. Conform Indicelui Populismului Autoritar 2026, publicat de Timbro și EPICENTER, peste jumătate dintre voturile de la parlamentarele din 2024 au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT.
La nivelul celor 31 de țări, susținerea medie pentru partidele contestatare a ajuns la 32,6%, un record pentru perioada postbelică. În Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia, aceste formațiuni atrag peste jumătate din totalul alegătorilor, iar în 26 dintre cele 31 de democrații obțin peste 20% din voturi. Șapte dintre cele zece țări cu cele mai ridicate niveluri de susținere sunt democrații postcomuniste.
Trei partide românești, clasificate drept puternic autoritare
Indicele arată că 3 din 18 partide clasificate drept puternic autoritare în Europa sunt românești: AUR, S.O.S. România și POT. În urma scrutinului din 2024, AUR a obținut 18% din voturi și a devenit al doilea partid ca mărime din Parlament, iar de atunci conduce detașat în sondaje.
Profesorul în economie Christian Năsulea a explicat că PSD este clasificat drept partid populist, cu tendințe autoritare moderate, dar rămâne o formațiune pro-europeană. „Practic vorbim despre o oglindă pe care noi o ridică suedezii, ne-o pun în față ca să vedem cum se vede scena politică de la noi din țară, de către cineva care se uită din exterior”, a declarat acesta.
Un sistem de partide volatile
Raportul descrie România ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, în care partidele radicale au fost o constantă, de la partenerii naționaliști de coaliție din anii 1990 până la apariția AUR. Cercetătorii notează și două valuri naționaliste: în perioada 1990–2000 (PUNR, PRM) și după 2020 (AUR, S.O.S. România, POT), între ele remarcându-se mișcări antisistem precum PP-DD.
„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică. Spre deosebire de multe partide europene de dreapta radicală, AUR susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critic față de aprofundarea integrării europene”, scriu autorii raportului.
Autoritarismul, principala îngrijorare
Cercetătorii avertizează că partidele contestatare „nu mai sunt niște outsideri care bat la porțile puterii”, ci actori politici activi, care iau parte la guvernare. Cele 18 partide puternic autoritare includ formațiuni care au demonstrat la guvernare cât de departe sunt dispuse să meargă în slăbirea independenței justiției, îngrădirea pluralismului media sau politizarea instituțiilor statului. Raportul arată, de asemenea, că relațiile cu Rusia și cu Statele Unite au devenit noi linii de demarcație între partidele contestatare europene.
În vara lui 2026, partidele contestatare făceau parte din 11 dintre cele 31 de guverne naționale, iar susținerea pentru dreapta radicală a crescut constant timp de peste trei decenii, ajungând la 21,3% în 2025. Năsulea a subliniat că rezultatele nu ar trebui să surprindă: „În istoria politică a României există multe semne că avem o parte a electoratului care are afinități spre astfel de partide”.
