Scandal după semnătura Oanei Țoiu pe veto-ul UE. Senatul cere oprirea demersului
Senatul cere oprirea demersurilor privind limitarea veto-ului României în UE
Senatul a adoptat luni o declarație prin care solicită Guvernului demis și Ministerului Afacerilor Externe să oprească imediat orice demers privind utilizarea votului cu majoritate calificată în politica externă de securitate comună (PESC) a Uniunii Europene. Declarația a fost adoptată cu 64 de voturi „pentru”, provenite de la PSD, AUR și PACE – Întâi România. PNL și USR au votat împotrivă, iar UDMR s-a abținut.
Disputa a pornit după ce ministra de Externe, Oana Țoiu, a semnat alături de reprezentanții altor zece state membre o scrisoare care propune limitarea folosirii veto-ului și analizarea unor situații în care deciziile ar putea fi luate fără acordul tuturor celor 27 de țări.
Potrivit documentului adoptat de Senat, participarea României la așa-numitul „Grup de prieteni”, format din cele 11 state care susțin reformarea modului în care UE ia decizii de politică externă, poate avea „consecințe potențial semnificative” asupra capacității României de a-și apăra interesele naționale.
Ce solicită Senatul Guvernului
Declarația cere Executivului să înceteze participarea reprezentanților României la activitățile acestui grup și să notifice corespunzător celelalte state participante. De asemenea, Senatul solicită să nu fie susținute mecanisme care ar conduce la extinderea majorității calificate în PESC fără o consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit.
Guvernului i se mai cere să prezinte Parlamentului, în termen de 15 zile, toate documentele relevante privind participarea României la „Grupul de prieteni”, precum și explicații oficiale privind demersul ministrului interimar al Afacerilor Externe.
Documentul solicită lămuriri dacă ministrul interimar a avut un mandat expres, anterior datei de 1 septembrie 2026, pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării veto-ului și explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în PESC.
Poziția Senatului privind veto-ul
Senatul reafirmă că dreptul României de a se opune unei decizii PESC contrare intereselor sale naționale fundamentale reprezintă un instrument legitim de protecție a interesului național. Documentul subliniază că abținerea constructivă nu poate fi prezentată ca echivalent funcțional al dreptului de veto.
În declarație se arată că interesele strategice ale României în regiunea Mării Negre, Republica Moldova, Ucraina, securitatea Flancului Estic, protejarea frontierelor externe ale UE, securitatea energetică și relația transatlantică reprezintă interese naționale fundamentale care nu pot fi lăsate la discreția unei majorități calificate.
Reacția ministrei Oana Țoiu
Oana Țoiu a respins acuzațiile și a declarat că este „o minciună cap-coadă” că România renunță sau își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană. Ministra a explicat că renunțarea la veto nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatului, iar în celelalte decizii este posibil doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naționale, care au apoi la dispoziție șase luni pentru dezbatere.
Țoiu a precizat că scrisoarea semnată de cele 11 state spune doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național, iar explicația nu are nevoie de aprobări din partea nimănui.
Contextul disputei
România s-a alăturat Austriei, Danemarcei, Belgiei, Finlandei, Franței, Germaniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Spaniei și Suediei într-o inițiativă care cere reformarea modului în care UE ia decizii în politica externă. În prezent, regula de bază este unanimitatea, ceea ce înseamnă că un singur stat dintre cele 27 poate bloca o decizie.
Cele 11 state susțin că folosirea veto-ului a blocat în ultimii ani unele acțiuni externe ale UE și propun folosirea mai frecventă a „abținerii constructive”, evitarea blocării unor decizii din motive fără legătură cu subiectul și analizarea posibilității de a trece, în anumite cazuri, la votul cu majoritate calificată.
Schimbarea regulilor este însă greu de făcut, întrucât chiar mecanismul european care permite extinderea votului cu majoritate calificată presupune, pentru activarea sa, acordul unanim al statelor membre.
