CCR se reunește din nou pentru Legea ANI. Sesizările se referă la amendamentul AUR privind „averile partenerelor” și la „amendamentul Fritz”.
CCR se reunește pentru Legea ANI
Curtea Constituțională a României (CCR) va discuta luni sesizările de neconstituționalitate legate de Legea privind integritatea, generând un scandal major după întâlnirea președintei Curții, Simina Tănăsescu, cu Ilie Bolojan. Această întâlnire a stârnit controverse, în urma căreia președintele CCR a declarat că discuțiile au fost limitate la aspecte administrative și organizatorice, fără a afecta cazurile aflate pe rolul Curții.
Amendamente contestate
Legea care se află pe masa CCR include modificări privind obligația de a depune declarații de avere și de interese, extinzând această obligație la „persoanele care au relații asemănătoare celor dintre soți”. Această formulare a stârnit îngrijorări legate de intruziunea în viața privată. USR a contestat adoptarea acestei legi, susținând că amendamentele introduse de AUR și PSD contravin constituției.
Controversele din Parlament
Amendamentele în cauză, cunoscute drept „amendamentul Fritz” și cel referitor la averile partenerelor demnitarilor, au generat reacții intense din partea opoziției. Deputații și senatorii USR au refuzat să voteze legea, considerând-o neconstituțională, iar această opinie a fost susținută și de membri ai PNL. Se discută intens despre impactul acestor modificări asupra legislației și despre cazurile anterioare de incompatibilitate.
Posibile consecințe financiare
Decizia CCR este crucială în contextul fondurilor din PNRR, România având potențialul de a pierde 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi declarată constituțională. O pronunțare rapidă a Curții ar putea preveni pierderile financiare, dar, în același timp, există riscuri semnificative legate de abrogarea unor prevederi deja adoptate.
Critici la adresa amendamentelor
Nicușor Dan, președintele României, a contestat, de asemenea, Legea ANI pe motiv că amendamentele AUR sunt abuzive, obligându-le pe partenerile demnitarilor să-și publice declarațiile de avere. Reprezentanții USR și PNL susțin că aceste amendamente nu au mecanisme corecte de aplicare și că ridică întrebări serioase privind aplicabilitatea lor în rândul cuplurilor de același sex.
Ceea ce urmează
CCR trebuie să decidă dacă aceste amendamente, care includ retroactivitatea sancțiunilor privind pierderea mandatului demnitarilor, sunt conforme cu Constituția. Contestația vizează protecția drepturilor legale ale funcționarilor publici, în special în cazul celor care au fost deja judecați sub vechea legislație. Un verdict controversat ar putea schimba radical peisajul politic și legal din România.
