Nicușor Dan a contestat la CCR legea care dublează cota de urși care pot fi vânați, de la 400 la…
Contestația lui Nicușor Dan la CCR privind cotele de vânătoare a urșilor
Președintele României, Nicușor Dan, a initiat o sesizare la Curtea Constituțională (CCR) în ceea ce privește legalitatea unei legislații recente, care prevede dublarea numărului de urși care pot fi vânați anual, de la 400 la peste 800. Această măsură, enunțată în Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, a provocat controverse și critici din partea organizațiilor de mediu și a specialiștilor în conservare.
Argumentele susținute de Administrația Prezidențială
Administrația Prezidențială susține că noua lege contravine unor principii constituționale esențiale și unor directive europene, inclusiv Directiva 92/43/CEE, care subliniază importanța conservării habitatelor naturale și a speciilor de faună. Potrivit sesizării, eliminarea urșilor fără o justificare științifică solidă și fără evaluări periodic ale populației de urși în arealul de referință ar putea fi considerată o măsură disproporționată, în conformitate cu normele europene.
Incapabilitatea de a demonstra justificate măsurile letale
Administrația prezidențială afirmă de asemenea că legislația criticată nu reușește să stabilească dacă există alternative viabile la vânătoare și nu oferă suficiente justificări pentru aplicarea acestor cote de extragere. Aceasta transformă măsurile letale în mecanism principal de gestionare a populației de urși, inversând logica prevăzută de Directiva Habitate, care stipulează că vânătoarea ar trebui să fie ultima soluție, aplicată doar în cazuri excepționale.
Aspecte legale și impunerea de măsuri alternative
Pe lângă abordările științifice, sesizarea subliniază și faptul că legislația nu respectă articolele din Constituție care reglementează integritatea mediului și obligațiile derivând din aderarea României la Uniunea Europeană. Această neconformitate ar putea duce la un control de constituționalitate, având în vedere că legislația internațională și europeană trebuie să prevaleze în fața normelor naționale atunci când acestea intră în conflict.
Consecințele reglementării defectuoase
Critica majoră adusă legii vizează nu doar prezumția unei suprapopulări a urșilor, dar și lipsa unui sistem de monitorizare eficient. De asemenea, nu există un mecanism clar pentru a asigura respectarea cotelor, punând astfel în pericol nu doar speciile protejate, ci și echilibrul ecologic din zonele afectate. Aceste neajunsuri, alături de inconsistențele legislative, pot genera probleme majore în gestionarea populației de urși și în protecția mediului.
Concluzie și perspective future
În concluzie, sesizarea lui Nicușor Dan la CCR subliniază nu doar necesitatea unei reglementări mai riguroase și bazate pe dovezi științifice, dar și respectarea obligațiilor internaționale și europene referitoare la conservarea speciilor de faună. Legătura strânsă dintre legislația națională și protecția mediului necesită o revizuire atentă și un dialog continuu asupra soluțiilor viabile pentru gestionarea sustenabilă a populației de urși în România.
