Ședința CSAT de astăzi, convocată de Nicușor Dan. Surse: SUA solicită acces la Baza Kogălniceanu pentru…
Controverse în cadrul Parlamentului României privind cererile SUA
În data de 11 martie 2026, AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) a solicitat suspendarea votului pe cererile venite din partea Statelor Unite, ceea ce a provocat o mare agitație în plenul Parlamentului. George Simion, liderul AUR, a cerut dreptul de a vorbi, însă Sorin Grindeanu, ministrul de interni și președintele de ședință, i-a indicat că îi va tăia microfonul, subliniind că nu are dreptul procedural de a se exprima pe o informare a Președintelui.
La această ședință a fost convocată prezența unităților militare americane pe teritoriul României, în contextul unei scrisori oficiale trimise de Pentagon Ministerului Apărării Naționale, în care se solicita utilizarea Bazei Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu, în special alimentarea avioanelor care atacă Iranul. Președintele țării, Nicușor Dan, a avut un rol central în organizarea acestei sesiuni de urgentă, având în vedere implicațiile militare și strategice ale solicitării.
Reacțiile din cadrul Parlamentului
În timpul dezbaterilor, deputata AUR, Geanina Șerban, a semnalat că parlamentarii nu au avut acces la documentele clasificate, afirmând că nu este momentul oportun pentru a vota fără a avea toate informațiile necesare. Grindeanu a replicat că au avut trei ore la dispoziție pentru a studia documentele, lăsând astfel să se înțeleagă că responsabilitatea revine parlamentarilor care nu au profitat de această oportunitate.
Într-o altă reacție, partidul POT (Partidul Oamenilor Tineri) a anunțat că nu va participa la vot, argumentând că actuala situație a transferului responsabilității deciziilor strategice unui Parlament, ar fi inacceptabilă. Anamaria Gavrilă, președinta POT, a descris ședința ca fiind o “vot-mascaradă” într-un moment de risc major privind implicarea României într-un conflict militar.
Detalii despre discuțiile din CSAT
Între timp, președintele Nicușor Dan a adus în discuție situația românilor din Orientul Mijlociu, unde până în prezent aproximativ 5.700 de persoane s-au repatriat. În ceea ce privește echipamentele și trupele americane, şeful CSAT a precizat că vor fi dislocate echipamente de monitorizare și comunicație, fără armament, subliniind natura defensivă a acestora. Astfel, în conformitate cu parteneriatele internaționale, România nu va fi implicată direct în activități ofensive, dar va sprijini operațiunile strategice aliate.
Toate aceste dezbateri sunt parte dintr-un context mai amplu, în care România caută să-și întărească poziția de partener strategic în cadrul NATO și Uniunii Europene, fără a neglija preocupările interne și sociale legate de securitate și de implicarea țării în conflicte internaționale.
