Crin Antonescu: Familia tradițională e între bărbat și femeie, dar nu aș restrânge drepturile nimănui
Crin Antonescu și dilema „familiei tradiționale”
Crin Antonescu, personaj pentru unii pe cât de fascinant, pe atât de controversat, se întoarce în lumina reflectoarelor cu o viziune despre familie ce pendulează amețitor între tradiție și modernitate. Candidatul Coaliției la prezidențiale reiterează că modelul de „familie tradițională” este format din bărbat și femeie. Evident, declarația pare vechită la prima vedere, dar Antonescu știe să adauge și o doză de relativ modernism: „Nu aș reduce drepturile nimănui”. Sună frumos, nu-i așa? Dar cât de autentic este acest angajament?
Așadar, deși a votat „pentru” familia tradițională în referendum, el spune clar că referendumul este „o armă cu două tăișuri”. Ce ironie! Politicienii iubesc să invoce voința populară doar atunci când convine intereselor lor. Antonescu totuși vrea să ne încredințeze că drepturile altora nu stau în pericol. Fără modificări constituționale, fără excese legislative. Sună bine pentru comunitatea LGBT, dar scepticismul persistă. Refuză Antonescu doar confruntarea pe acest subiect pentru că știe că mizele politice sunt altele, sau chiar crede ce spune?
Referendumul: o schemă veche și eficientă
Întrebat dacă ar limita drepturile comunității LGBT prin referendum, răspunsul său este suav, echilibrat, aproape insipid: „Nu limitez drepturile”. Și totuși, mizele unui referendum sunt clarificarea voinței populare. Fie asta un instrument democratic, fie al uneltirilor dictatoriale. Ambiguitatea domnului Antonescu se simte de departe. Poate fi ales un președinte cu o agendă atât de „la pasiv” sau este aceasta doar o mască pentru calcule politice mai elaborate?
Familia tradițională și… nimicul din agendă
Antonescu are însă grijă să ne liniștească. Dacă va ajunge președinte, agenda sa va fi completă de probleme „mult mai urgente”. Din păcate pentru el, nimeni nu știe exact care sunt aceste urgențe, dar ni se sugerează că referendumurile și discuțiile despre familie sunt fără miză. De ce atunci a participat „cu entuziasm” la referendumul anterior? Este doar o altă mutare strategică în acest șah politic balcanic? Sau un alt exemplu de cât de convenient este să sari dintr-o postură în alta?
Vorbe, vorbe și iar vorbe
Adevărul ar putea fi că, indiferent de lozinci, orice dezbatere despre acest subiect rămâne captivă într-un labirint de populism și ambiguitate. Sub masca grijii față de „neafectarea drepturilor”, rămânem doar cu declarațiile bine șlefuite pentru electoratul nesigur. Antonescu afirmă multe, promite puțin și evită să se implice serios. Un spectacol de vorbe, totuși nimic prea nou.
