Funcționarii Guvernului îl acuză pe Bolojan că răspândește „ura de clasă” prin reformă…
Polemica reformei administrative propusă de Guvernul Bolojan
Angajații de la Palatul Victoria își exprimă în mod public îngrijorarea și nemulțumirea față de reformele adoptate de către Guvernul condus de Ilie Bolojan. Într-un comunicat de presă, sindicatul angajaților acuză Executivul de o „prigoană” împotriva lucrătorilor din sectorul public, susținând că măsurile propuse își concentrează tăierile asupra posturilor mai ușor accesibile, ignorând astfel adevăratele zone de risipă și politizare.
Acuzații grave împotriva premierului
Sindicatul îl acuză pe Bolojan că acțiunile sale seamănă cu o „ură de clasă”, evocând astfel o paralelă cu perioadele de destabilizare din Europa, anterioare celui de-al Doilea Război Mondial. Acest comportament ar reflecta o ipocrizie profundă, considerând că premierul acționează pentru a câștiga favoruri din partea sectorului privat prin măsuri care vizează concedierea bugetarilor.
Critica ordonanței de reformă
Angajații denunță faptul că ordonanța aprobată de Guvern conține modificări care nu ajută cu adevărat sistemul administrativ, ci mai degrabă subminează stabilitatea funcției publice. Aceștia afirmă că s-au primit numeroase avertismente din partea institutiilor competente cu privire la riscurile neconstituționalității propunerilor, dar acestea au fost ignorate, premierul fiind numit de către angajați „eu-guvernez-singur”.
Detalii privind reducerile de personal
Reforma, adoptată pe 24 februarie 2026, preconizează reduceri semnificative ale personalului din cabinetele demnitarilor și introduce criterii clare de evaluare a performanței funcționarilor publici. Estimările actuale sugerează că aproape 20.000 de angajați vor fi concediați, restul fiind posturi vacante scoase din organigramă. La nivel local, se estimează că 12.794 de posturi, inclusiv consilieri personali, vor fi afectate.
Apel către reformă reală
Sindicatul angajaților solicită ca orice reformă serioasă să înceapă din zonele în care politicul și-a consolidat pozițiile de putere, subliniind că tăierile propuse nu vizează sinecurile politice și nu rezolvă problemele fundamentale ale administrativului românesc. Ei subliniază necesitatea de a respecta voința poporului de a reduce numărul de parlamentari și de a reglementa mai strict finanțarea partidelor politice.
