„Că ne place sau nu, urmează pensiile din MAI și MApN”
Declarațiile lui Ilie Bolojan despre reforma pensiilor
Premierul Ilie Bolojan a început să abordeze chestiunea pensiilor în România, subliniind necesitatea unei reforme care să includă toate structurile profesionale, inclusiv Ministerul de Interne (MAI) și Ministerul Apărării Naționale (MApN). Într-o declarație recentă, Bolojan a economist la impactul pe care pensionările anticipate, la vârste de 48-52 de ani, îl au asupra bugetului de pensii, menționând că „nu mai putem susține pensionări atât de timpurii”. Aceste cuvinte reflectă o realitate economică stringentă, în care sistemul de pensii trebuie să se adapteze la provocările actuale ale economiei românești.
Urgenta reformării sistemului
Premierul a afirmat cu tărie că presiunea asupra sistemului va crește exponențial cu ieșirea la pensie a circa 450.000 de oameni, ceea ce impune o urgentă revizuire a vârstei de pensionare. „Trebuie să eliminăm și să reducem posibilitățile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani și să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de 65 de ani”, a declarat Bolojan, subliniind că acest principiu trebuie aplicat uniform în toate sectoarele, inclusiv în cele specifice MAI și MApN.
Provocările profesiilor cu efort fizic
Chiar și așa, premierul a recunoscut faptul că nu toate meseriile pot fi tratate la fel, putând cauza dificultăți în aplicarea acestui principiu. Profesiile operative cum ar fi jandarmii necesită o atenție specială datorită naturii lor fizice. „Este important să ținem cont de specificitatea fiecărei meserii. Lucrând într-un birou poți activa până la 60 de ani, în timp ce activitatea din stradă, cum ar fi la Jandarmerie, necesită un alt tip de reglene de pensionare”, a subliniat Bolojan, arătând că trebuie să existe excepții justificate de natura muncii.
Nevoia de o viziune economică durabilă
Ilie Bolojan a accentuat că, pentru a avea un sistem de pensii viabil, trebuie să existe o creștere generalizată a vârstei de pensionare, adăugând că aceasta este singura cale de a stabiliza sistemul și a crea o economie pe baze sănătoase. „Suntem pe penultimul loc din Europa ca număr de populație activă implicată în economie, iar acest lucru afectează capacitatea noastră de a încasă impozite, esențiale pentru a susține serviciile publice, de la educație la sănătate”, a concluzionat premierul, plecând un mesaj clar că fără reformă, nu putem progresa.
