Senatul respinge observațiile lui Nicușor Dan, adoptă Legea extremismului
Senatul României respinge observațiile lui Nicușor Dan
Senatul României a adoptat, fără a ține cont de obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan, Legea pentru combaterea extremismului în forma sa inițială. În această ședință de plen, desfășurată la data de 8 decembrie 2025, s-au înregistrat un total de 75 de voturi pentru, 34 contra și patru abțineri, semn că majoritatea senatorilor consideră necesară adoptarea acestei reglementări. Proiectul a fost inițiat de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, și prevede măsuri stricte împotriva antisemitismului, xenofobiei și radicalizării.
Legea a fost adoptată inițial în luna iunie, dar a fost contestată la Curtea Constituțională a României de parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT, care au dorit să blocheze intrarea sa în vigoare. Curtea a respins însă acele sesizări, argumentând că impunerea acestor reglementări este conformă cu legea română.
Nicușor Dan avertizează asupra riscurilor sociale
Pe 4 decembrie 2025, Nicușor Dan a trimis legea spre reexaminare, exprimându-și preocupările că forma actuală a legii ar putea amplifica tensiunile din societate. Președintele a subliniat că textul nu definește clar infracțiunile ce pot fi sancționate, iar termenii utilizați sunt ambigui și pot genera interpretări abuzive. De exemplu, Dan a semnalat că literatura clasică, inclusiv opere de Mihai Eminescu și William Shakespeare, ar putea fi incluse în categoria materialelor considerate infracțiuni, dacă acestea conțin idei xenofobe sau antisemite.
Potrivit președintelui, măsurile restrictive ar putea afecta libera exprimare și ar putea conduce la noi conflicte sociale, având în vedere că societatea românească este deja polarizată. În acest context, Nicușor Dan a precizat că este esențial ca legislația să aibă o formă echilibrată, care să nu instige la și mai multă tensiune.
Noile sancțiuni pentru extremism
Legea adoptată prevede pedepse severe pentru faptele de extremism. De exemplu, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob va fi pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar distribuirea materialelor de acest tip se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. În cazul în care aceste fapte se comit prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa se poate majora cu 50%.
Sancțiunile sunt extinse și pentru promovarea publică a cultului persoanelor care au săvârșit crime de genocid sau au fost parte din regimuri fasciste. Promovarea acestora în spațiul public va fi, de asemenea, sancționată, iar contestarea sau minimizarea Holocaustului va atrage pedepse cu închisoarea între 6 luni și 3 ani.
Interzicerea numelui persoanelor vinovate de crime de război
Un alt aspect important al legii este interzicerea acordării sau menținerii numelui persoanelor vinovate de genocid sau crime de război pentru denumirea unor străzi sau locuri publice. Aceasta urmărește să elimine orice formă de glorificare a unor personalități asociate cu extremismul, având în vedere impactul istoric și social al acestor figuri.
Legislația va fi transmisă acum Camerei Deputaților, care va avea ultimul cuvânt în acest proces legislativ. Aceasta reiterează angajamentul României de a combate extremismul și ură prin măsuri adecvate și eficiente.
