CSM anunță avizul pentru legea pensiilor magistraților
CSM anunță avizul pentru reforma pensiilor magistraților
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat, joi, că a primit un proiect de lege din partea Ministerului Muncii ce vizează modificarea pensiilor magistraților. Într-o mișcare de o importanță considerabilă, CSM a comunicat că proiectul va fi trimis către instanțele și parchetele din țară pentru a permite exprimarea punctelor de vedere ale magistraților. Aceste confirmații sunt planificate pentru zilele de 24 și 25 noiembrie.
Această legiferare vine în contextul în care primul proiect de lege, care aborda reforma pensiilor speciale, a fost respins de Curtea Constituțională. Judecătorii au argumentat refuzul prin absența avizului CSM, chiar dacă Guvernul a solicitat acest aviz fără a aștepta feedback-ul necesar.
Detalii despre proiectul de lege
Conform documentului consultat, magistrații ar urma să beneficieze de o pensie de serviciu limitată la 70% din ultimul venit net. Proiectul stipulează, în detaliu, că cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din media indemnizațiilor brute lunare, inclusiv sporurile, pe ultimele 60 de luni de activitate, înainte de pensionare. Astfel, magistrații vor ieși la pensie la vârsta de 65 de ani începând cu anul 2041, într-o perioadă de tranziție extinsă pe 15 ani.
Reacții și opinia CSM
CSM și-a exprimat nemulțumirea privind prevederile din noul proiect. Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a subliniat că Consiliul a preferat să susțină o formulare diferită, solicitând ca procentul pensiilor să fie stabilit la 65% din brut. Sandu a subliniat și inechitățile sistemului actual, menționând că există pensii considerabil mai mari decât salariile active și a contestat faptul că reformele vizează mai ales magistrații activi.
În concluzie, CSM va acorda avizul său după centralizarea opiniei instanțelor și parchetelor, aviz ce poate fi favorabil sau defavorabil. Este important de menționat că această reformă reprezintă o cerință din PNRR, cu o dată limită de finalizare stabilită pentru 28 noiembrie, având implicații financiare de aproximativ 231 de milioane de euro pentru România.
